NON-STOP

Program asistenta juridica

 

CODUL Silvic

CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (Legea nr. 46/2008) – Republicare

Codul Silvic(la data 12-aug-2015 actul a fost adoptat de Legea 46/2008 )
TITLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau
administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive,
cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor
de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier naţional.
(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti
ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de
furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării,
crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări
tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar şi cele afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi
terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării
unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.
Art. 2
(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, şi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o
suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în
condiţii normale de vegetaţie.
(2) Termenul pădure include:
a) terenurile cu folosinţă pădure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările
de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii;
b) perdelele forestiere de protecţie;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenişurile;
d) terenurile acoperite cu păşuni împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;
e) plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare realizate pe
terenurile proprietate publică a statului, precum şi plantaţiile cu specii forestiere de pe terenurile administrate de Agenţia
Domeniilor Statului, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1); intervenţiile administratorilor lucrărilor hidrotehnice
şi de îmbunătăţiri funciare pe terenurile cărora sunt amplasate aceste plantaţii se fac numai în baza aprobării
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, fără alte avize/aprobări/autorizaţii; prevederile art. 33
şi 35-42 nu sunt aplicabile în cazul acestor intervenţii; trecerea acestor terenuri în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor – Romsilva se face prin hotărâre a Guvernului.
(la data 21-iul-2017 Art. 2, alin. (2), litera E. din titlul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 175/2017 )
Art. 3
(1) Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu
dispoziţiile prezentului cod.
(3) Dovada deţinerii în administrare a terenurilor forestiere proprietate publică de către administrator se face potrivit
legii şi pe baza amenajamentelor silvice, în condiţiile regimului silvic.
Art. 4
În sensul prezentului cod, definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(la data 21-iul-2017 Art. 4 din titlul I modificat de Art. I, punctul 2. din Legea 175/2017 )
Art. 5
Principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele:
a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;
b) asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurii;
c) majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) creşterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală;
h) promovarea tipului natural fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii;
i) armonizarea relaţiilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori;
l) gestionarea pădurilor pe principiul teritorialităţii;
m) atenuarea consecinţelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor, precum şi adaptarea pădurilor la
schimbările climatice.
Art. 6
(1) Fondul forestier naţional este supus regimului silvic.
(2) Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 1 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos.
(la data 21-iul-2017 Art. 6, alin. (2) din titlul I modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 175/2017 )
(3) Recoltarea şi valorificarea lemnului din vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional sunt
la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice şi instituţiile publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele
funcţiei de protecţie a pădurilor învecinate, altele decât cele aflate în proprietate, plătesc contravaloarea acestor funcţii
potrivit prevederilor reglementate prin lege specială.
Art. 7
(1) După forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi:
a) fond forestier proprietate publică a statului;
b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde păşunile împădurite, incluse în
domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în fondul forestier
naţional.
(3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul
privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.
Art. 8
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii.
Art. 9
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea şi regulamentul de organizare şi funcţionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numărul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură se dimensionează în raport cu suprafaţa fondului forestier şi cu numărul de proprietari.
(4) Pentru o suprafaţă de cel mult 12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se înfiinţează pentru
suprafaţa minimă de fond forestier, după cum urmează:
a) 60.000 ha în zona de câmpie;
b) 120.000 ha în zona de deal;
c) 180.000 ha în zona de munte.
TITLUL II: Administrarea fondului forestier naţional
Art. 10
(1) Este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier naţional,
indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului deţinut de
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea”*), administrarea se realizează de către structurile din cadrul acestuia.
____
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 318/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, ca institut naţional de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015.
(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare
ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat – din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi din structura Regiei Autonome
“Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, care administrează fond forestier proprietate publică a statului şi care
sunt înfiinţate de acestea; Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se
asimilează ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publică a statului pentru care are
calitatea de administrator, potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim, care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice
ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier ori de asociaţii constituite de către acestea.
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi
pentru alte proprietăţi forestiere, pe bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de
către proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu excepţia ocolului silvic propriu al
Regiei Autonome “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, care poate asigura administrarea sau serviciile
silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.
(4) În formele asociative de proprietate la care statul deţine în indiviziune terenuri cu vegetaţie forestieră, statul este
reprezentat în drepturile sale de către Ministerul Finanţelor Publice.
Art. 11
(1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie
autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de CercetareDezvoltare
în Silvicultură “Marin Drăcea” şi de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, prin
ocolul silvic propriu constituit în condiţiile legii.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se aprobă prin hotărâre a
Guvernului**), la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
____
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 2 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din
16 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu următoarele excepţii:
a) terenurile aferente activelor care se vând, în condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, pe durata
existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de concesiune;
(la data 21-iul-2017 Art. 11, alin. (3), litera B. din titlul II abrogat de Art. I, punctul 4. din Legea 175/2017 )
(4) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier proprietate publică a statului pe care
îl administrează, activităţi nespecifice administrării acestuia, numai în condiţiile legii.
(5) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publică a statului pe
care le administrează şi pentru înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexuri de vânătoare, în condiţiile legii.
(6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva din fonduri publice şi din fondul de conservare şi
regenerare devin fond forestier proprietate publică a statului şi se intabulează ca atare.
(7) Veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier şi din alte activităţi economice specifice;
b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decât statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al
altor proprietari, închirierea de bunuri, în condiţiile legii;
c) despăgubiri, potrivit legii;
d) donaţii, potrivit legii;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care
se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, metodologia de cuantificare a funcţiilor de protecţie a pădurilor şi
procedura de decontare a acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;
f) compensaţii acordate de la bugetul de stat;
g) 20% din chiriile pentru ocupările temporare de terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului;
h) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează şi de institute publice de cercetare sau de instituţii
de învăţământ de stat cu profil silvic.
(9) În litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept va sta
în instanţă în nume propriu.
(10) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul
dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor
Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca
urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.
Art. 12
(1) Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice de
regim, care funcţionează ca regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat, aşa
cum este reglementat la art. 10 alin. (2) şi (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu funcţionează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru
fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
Art. 12
1
(1) Dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra fondului forestier se
intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la cererea administratorilor fondului forestier, proprietate
publică a statului, respectiv a proprietarului, în cazul proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în baza
actelor de proprietate şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate se efectuează înscrierea provizorie, în baza
amenajamentului silvic valabil, neactualizat. În această situaţie, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor
respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritorială.
Orice litigiu cu privire la eventualele suprapuneri se soluţionează pe cale amiabilă sau prin instanţa de judecată conform
reglementărilor prevăzute de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Justificarea înscrierii provizorii pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se face în baza amenajamentului silvic valabil
actualizat al fondului forestier proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care confirmă
suprafaţa şi identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în amenajamentul silvic actualizat.
(la data 21-iul-2017 Art. 12 din titlul II completat de Art. I, punctul 5. din Legea 175/2017 )
Art. 13
(1) Pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, administrarea şi/sau serviciile silvice se
realizează prin ocoale silvice de regim, care funcţionează similar asociaţiilor şi fundaţiilor sau ca societăţi reglementate
de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pe bază de contract cu alte
ocoale silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât şi de asociaţii ale acestora şi
pot funcţiona în subordinea unor structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul
naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
Art. 14
(1) Ocoalele silvice de regim prevăzute la art. 12 şi 13 au personalitate juridică, întocmesc balanţă, bilanţ contabil
propriu, au buget anual de venituri şi cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generală,
după caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Ocolului silvic care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (2), până la data de 31 martie a anului în curs, după
notificarea prealabilă făcută de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, i se suspendă dreptul de
utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprentă rotundă, până la îndeplinirea condiţiei.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 3 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(4) Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful ocolului silvic, numit de
proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administraţie ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful
de ocol, care este numit în funcţie prin concurs, de către conducerea unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva sau
de conducerea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz, iar conducerea bazei
experimentale este asigurată de către şeful bazei experimentale, care este numit în funcţie prin concurs, de către
conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»; revocarea şefului ocolului silvic
de regim se face cu avizul favorabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 14, alin. (4) din titlul II modificat de Art. I, punctul 6. din Legea 175/2017 )
(5) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) şi conducătorii structurilor silvice de rang superior sunt angajaţi
cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată/contract de mandat, după caz, şi trebuie să aibă vechimea de
minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în
vigoare.
(la data 21-iul-2017 Art. 14, alin. (5) din titlul II modificat de Art. I, punctul 6. din Legea 175/2017 )
(6) Ocolului silvic al cărui şef nu este numit în condiţiile alin. (4) şi (5) i se retrage, după o perioadă de 45 de zile de la
data neîndeplinirii condiţiilor, autorizaţia de funcţionare emisă de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură.
Art. 15
(1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) se autorizează prin înscriere în Registrul naţional al administratorilor de
păduri şi al ocoalelor silvice, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora
în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobândirea personalităţii juridice, ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) încheie în prealabil actul constitutiv şi
statutul în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(4) Conţinutul Registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de
constituire, organizare şi funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile
acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(5) Veniturile ocoalelor silvice prevăzute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestări de servicii şi închirieri de bunuri, în condiţiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care
se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;
d) cotizaţia anuală a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donaţii, potrivit legii;
g) compensaţii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, în condiţiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.
Art. 16
(1) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii.
(2) Ocolul silvic se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice pentru suprafeţe de fond
forestier aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acesta are sediul social şi în judeţele limitrofe acestuia, cu
respectarea principiului teritorialităţii.
(3) Face excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are în proprietate fond forestier şi în alte judeţe decât
judeţul în care ocolul silvic îşi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor
prezentei legi.
(4) Ocolul silvic care administrează şi/sau asigură serviciile silvice, pentru suprafaţa cea mai mare de fond forestier, pe
teritoriul unei comune, unui oraş sau municipiu, după caz, denumit în continuare ocol silvic nominalizat, stabilit anual
până la data de 1 decembrie pentru anul următor prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, este obligat, la cererea deţinătorului, să asigure pe bază de
contract serviciile silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, aparţinând persoanelor fizice şi
juridice, de pe raza comunei, oraşului sau municipiului respectiv; pentru anul 2017 stabilirea ocolului silvic nominalizat
se face prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) Pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care
nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a
realizat dezbaterea succesorală, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte suprafaţa de fond forestier cu
privire la intenţia de a se asigura servicii silvice pentru aceste suprafeţe.
(6) Notificarea prevăzută la alin. (5) se transmite şi ocolului silvic nominalizat care va efectua un control de fond/va
evalua, în condiţiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafaţa pentru care nu există servicii
silvice şi va asigura serviciile silvice pentru această suprafaţă.
(7) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, prevăzute la alin. (5), asigurarea serviciilor silvice de către
ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi
reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după
evaluarea de către ocolul silvic nominalizat, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Încheierea contractului de servicii silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi preluarea suprafeţelor în vederea
asigurării serviciilor silvice se realizează în maximum 30 de zile de la solicitare; în situaţia condiţiilor atmosferice
nefavorabile care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile de la data
constatării încetării acţiunii factorului vătămător.
(9) Costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se suportă de la bugetul
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 4 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(10) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu
sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de
constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul
silvic, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de
maximum 30 ha prevăzute la alin. (5) este prevăzută în anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier prevăzute la alin. (10)
sunt cele calculate potrivit metodologiei prevăzute la alin. (11), iar contravaloarea serviciilor silvice se suportă de către
proprietar/succesorul în drepturi, în baza devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului
se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, iar valoarea
acestuia este purtătoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevăzut la alin. (12), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de
proprietar/succesorul în drepturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu
executoriu, fiind temei pentru facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) În situaţia în care sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi în
termenul prevăzut la alin. (13), acestea se recuperează prin executare silită, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului teritorialităţii prevăzut la alin. (2) şi (3) se sancţionează cu revocarea avizului emis
pentru şeful ocolului silvic de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 16 din titlul II modificat de Art. I, punctul 7. din Legea 175/2017 )
Art. 17
(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii sau deţinătorii de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:
a) să asigure elaborarea şi să respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure administrarea/serviciile silvice
pentru fondul forestier aflat în proprietate, în condiţiile legii;
b) să asigure paza şi integritatea fondului forestier;
c) să realizeze lucrările de regenerare a pădurii;
d) să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor;
e) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor;
f) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
g) să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor
specifice de către personalul abilitat;
h) să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate;
i) să aibă delimitat fondul forestier aflat în proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele
cadastrale, după caz, prin semne de hotar, şi să le menţină în stare corespunzătoare;
j) să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen
de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
(3) În cazul administrării fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin
acestora, cu excepţia celei prevăzute la alin. (2) lit. i).
Art. 18
Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional au următoarele obligaţii:
(la data 21-iul-2017 Art. 18 din titlul II modificat de Art. I, punctul 8. din Legea 175/2017 )
a) să respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementările privind circulaţia materialelor
lemnoase;
b) să asigure îngrijirea şi protecţia vegetaţiei forestiere, precum şi combaterea dăunătorilor acesteia.
TITLUL III: Gestionarea durabilă a pădurilor
CAPITOLUL I: Amenajarea pădurilor
Art. 19
(1) Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamentele silvice, care constituie
baza cadastrului de specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului.
(2) Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi
social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului
cod.
Art. 20
(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de
amenajare. Reglementarea procesului de producţie pentru pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha,
incluse în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune, respectiv aceluiaşi oraş sau municipiu,
se face la nivel de arboret, cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate.
(2) Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu
documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care are
încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care
îl deţine, cu suprafaţa de maximum 10 ha, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafaţă,
în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe un hectar, indiferent de
numărul persoanelor beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an.
(la data 21-iul-2017 Art. 20, alin. (3) din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 175/2017 )
(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu alte
instituţii de specialitate şi organizaţii neguvernamentale, cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul continuităţii şi al permanenţei pădurilor;
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 5 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
b) principiul eficacităţii funcţionale;
c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru
pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru
pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.
(7) În situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor, societatea
specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile
corespunzătoare fiecărei proprietăţi.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi reprezintă baza de referinţă a
cadastrului forestier.
(9) Grăniţuirea pădurii respectă principiile stabilite de Codul civil şi nu se aplică în interiorul acesteia.
(10) Exploatarea masei lemnoase în baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizaţiilor de exploatare,
eliberate de şeful ocolului silvic, care cuprind obligaţii referitoare la condiţiile din punctul de vedere al protecţiei mediului
pentru desfăşurarea activităţii şi măsurile pentru monitorizarea acesteia.
Art. 21
(1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului,
aprobate potrivit legii.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2
1) Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile prezentei legi, se aplică prevederile şedinţei de
preavizare a soluţiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în
acelaşi an în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor
amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat.
(2
2) Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puţin la jumătatea
perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2
3) Proprietarul de fond forestier a cărui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mică de 100 ha poate solicita
amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament silvic în vigoare, cu acordul deţinătorului acestuia.
(2
4) Amenajarea în condiţiile alin. (2
3
) se face numai dacă fondul forestier pentru care este aprobat amenajamentul
silvic în vigoare se suprapune parţial sau total peste teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care este amplasată
proprietatea forestieră pentru care se întocmeşte addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a
amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de producţie se face în condiţiile normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor.
(la data 21-iul-2017 Art. 21, alin. (2) din titlul III, capitolul I completat de Art. I, punctul 10. din Legea 175/2017 )
(3) Amenajamentele silvice se elaborează prin unităţi specializate atestate de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, iar contravaloarea lor se suportă de:
a) administratorul fondului forestier proprietate publică a statului;
b) proprietar, pentru suprafeţe de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator în cazul în care proprietarul are
înfiinţat ocol silvic de regim şi care administrează fondul forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică, pentru suprafaţa de maximum 10 ha/proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o
asociaţie, cel puţin autentificată notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru finanţe
publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publică a statului se elaborează de institute de
specialitate atestate şi se suportă de administratorul fondului forestier proprietate publică a statului.
Art. 22
(1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate să transmită structurilor silvice teritoriale din
subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură situaţia comparativă dintre prevederile
amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situaţia comparativă prevăzută la alin. (2) se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 23
(1) Pădurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a acestuia, au făcut parte din
categoria vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional, devin fond forestier naţional şi se
integrează în unităţi de producţie şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi de producţie şi/sau de
protecţie noi, dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi dobândesc
destinaţie forestieră prin includerea în amenajamentul silvic.
(la data 21-iul-2017 Art. 23, alin. (1) din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 175/2017 )
(2) Obligaţia identificării pădurilor prevăzute la alin. (1), până la momentul amenajării lor în conformitate cu prevederile
prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(3) Proprietarii de păduri provenite din vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional potrivit
alin. (1) sunt scutiţi de impozite după includerea acestora în fondul forestier naţional, iar ocuparea temporară sau
scoaterea definitivă din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1), având ca
beneficiar proprietarul, este scutită de obligaţiile băneşti prevăzute la art. 41 şi 42 şi de oferirea de terenuri în
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 6 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
compensare.
(la data 21-iul-2017 Art. 23, alin. (2) din titlul III, capitolul I completat de Art. I, punctul 12. din Legea 175/2017 )
Art. 24
(1) În cazul vegetaţiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, aşa cum este definită în prezentul cod, şi a
oricăror altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier naţional, situaţie în care se
întocmeşte amenajament silvic sau se includ într-un amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură şi este scutită de taxe şi impozite.
Art. 25
(1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:
a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes
naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale
protejate de interes naţional;
b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc realizarea masei
lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de
mediu.
(2) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor
atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.
(3) În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile
încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, amenajamentul
silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producţie pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa
a II-a funcţională.
CAPITOLUL II: Conservarea biodiversităţii
Art. 26
(1) Pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se vor lua în considerare cele 4 forme ale acesteia: genetică, a
speciilor, ecosistemică, peisagistică.
(2) Constituirea de arii naturale protejate în fondul forestier se realizează potrivit legislaţiei specifice în vigoare, cu
avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Pădurile virgine şi cvasivirgine vor fi strict protejate şi se vor include în “Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi
Cvasivirgine”, constituit ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile
virgine şi cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiinţifice şi/sau integrarea
acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.
(la data 21-iul-2016 Art. 26, alin. (3) din titlul III, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1417/2016 )
(la data 25-ian-2017 Art. 26, alin. (3) din titlul III, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 2525/2016 )
(4) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se realizează prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin menţinerea luminişurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana şi liniştea
faunei sălbatice şi a habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate, având compoziţii conforme tipului natural fundamental de pădure şi
aplicând tratamente intensive, precum şi alte practici silvice favorabile conservării şi ameliorării biodiversităţii şi
regenerării naturale a arboretelor;
c) conservarea în limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol şi pe picior.
Art. 27
(1) Constituirea de arii naturale protejate de interes naţional, care cuprind şi păduri, se realizează potrivit prevederilor
legale, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocolul silvic care administrează pădurile situate în interiorul unui parc natural sau parc naţional are prioritate în
dobândirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, în condiţiile legii, dacă suprafaţa pădurilor
reprezintă mai mult de 50% din suprafaţa acestora.
(3) Amenajamentele silvice întocmite şi aprobate, în condiţiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile naturale
protejate de interes naţional sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aprobă numai potrivit
prevederilor art. 22 alin. (1).
CAPITOLUL III: Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor
Art. 28
(1) Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile
amenajamentelor silvice şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate cu normele tehnice
specifice.
(2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului şi a ecofondului,
realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de
protecţie.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, precum şi zăvoaiele în
care este admis regimul crângului.
Art. 29
(1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid cu structură echienă şi relativ echienă, pin, plop
euramerican, salcie selecţionată, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă
aplicarea altor tratamente.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure parcurse cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu
excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea
mecanizată a terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va
păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.
(3) În situaţia apariţiei de produse accidentale, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care sa
manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea
stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior. Dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 7 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
tăiere rasă, este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior. Executarea
într-un arboret a unei tăieri rase, unice, este permisă numai în situaţia în care arboretele perimetral vecin are asigurată
starea de masiv.
(5) Tăierile rase în parcurile naţionale şi parcurile naturale sunt interzise, cu excepţia arboretelor în care nu se poate
asigura regenerarea naturală prin altfel de tăieri.
Art. 30
(1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două
sezoane de vegetaţie de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau tăieri ilegale pe suprafeţe
compacte de peste 0,5 ha, cu excepţia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi şi rupturi masive
de vânt şi zăpadă şi de uscare anormală şi a tăierilor unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării, precum şi din
luncile râurilor interioare; în funcţie de amploarea fenomenului, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură stabileşte perioada maximă de regenerare artificială pentru situaţiile de excepţie,
perioadă care nu poate să fie mai mare de 5 sezoane de vegetaţie de la tăiere.
(la data 21-iul-2017 Art. 30, alin. (1) din titlul III, capitolul III modificat de Art. I, punctul 13. din Legea 175/2017 )
(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel
executate încât să se realizeze compoziţiile stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate.
(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de
specialitate şi/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se consideră încheiată la realizarea stării de masiv.
(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează
de ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate în condiţiile legii.
(6) Regulamentul şi criteriile de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor şi organizaţiilor
profesionale şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.
(la data 27-nov-2015 Art. 30, alin. (6) din titlul III, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2015 )
Art. 31
Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin
lege specială, în concordanţă cu prevederile europene în domeniu.
Art. 32
(1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile,
structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după somaţie, asigură, prin
ocoale silvice sau prin operatori economici atestaţi, executarea lucrărilor de regenerare artificială şi de întreţinere, pe
bază de deviz, până la închiderea stării de masiv, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.
(la data 21-iul-2017 Art. 32, alin. (1) din titlul III, capitolul III modificat de Art. I, punctul 14. din Legea 175/2017 )
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementată de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atestată şi aprobat de unităţile teritoriale de specialitate
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în termen de 30 de
zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrărilor de
regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată
de la bugetul de stat, până la recuperarea creanţei de la proprietar.
(5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor
bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.
Art. 33
(1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de păduri au obligaţia să înfiinţeze
fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având regimul
rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă
teren în compensare;
b) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii
de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;
d) contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică;
e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I,
calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate
publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor –
Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de
Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, în cazul
produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul
compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din
fondul forestier naţional;
h) sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale
pădurilor;
i) alocaţii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru:
a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri;
b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi;
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 8 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional;
d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de
reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;
g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţiri;
h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, în condiţiile legii;
i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie
lemnoasă;
j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor;
k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor.
(4) Constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la
data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele
prevăzute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar.
(6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi
destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. i).
(7) În cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a
unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru
destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrările prevăzute a fi finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot fi realizate şi cu resurse
financiare din afara acestuia.
CAPITOLUL IV: Asigurarea integrităţii fondului forestier naţional
Art. 34
Terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui
dezmembrământ al acestuia.
Art. 35
Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional este interzisă.
Art. 36
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 35 este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin
scoaterea/definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, în
condiţiile legii, precum şi a unor terenuri pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de
interes strategic pentru securitatea naţională.
(la data 04-ian-2017 Art. 36, alin. (1) din titlul III, capitolul IV modificat de Art. 40, alin. (3) din capitolul VII din Legea 232/2016 )
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin. (1) poate compensa
suprafaţa solicitată, caz în care nu se mai plăteşte contravaloarea terenului care urmează să fie scos definitiv din fondul
forestier naţional, dar se achită anticipat celelalte obligaţii băneşti.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (2) se realizează cu un teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu
suprafaţa şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional.
(4) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri
proprietate publică a statului, în suprafaţă de până la 400 m2
, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la
solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri
proprietate publică a statului pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes
strategic pentru securitatea naţională se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea
ministerului de resort.
(la data 04-ian-2017 Art. 36, alin. (4) din titlul III, capitolul IV completat de Art. 40, alin. (4) din capitolul VII din Legea 232/2016 )
Art. 37
(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei
fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii
următoarelor categorii de lucrări şi obiective:
a) exploatare a resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unităţi de cult, obiective sportive, medicale,
precum şi obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de
interes economic al Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcaţiuni cu
scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu alimente şi combustibil, pontoane plutitoare şi adăposturi pescăreşti
pentru pescari constituiţi în asociaţii;
c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
d) obiective instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute,
în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;
e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau
regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice
şi/sau educaţionale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de
management integrat al deşeurilor, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură;
(la data 21-iul-2017 Art. 37, alin. (1), litera E. din titlul III, capitolul IV modificat de Art. I, punctul 15. din Legea 175/2017 )
f) explorare a următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea
şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor
de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.
(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 9 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
îndeplinite cumulativ:
a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;
b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi
împrejmuirea, este de maximum 250 m2
în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din
suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2
, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5
ha.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se
scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3
ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional. La realizarea obiectivelor prevăzute la
alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică, compensarea se
realizează cu un teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa şi valoarea terenului care face
obiectul scoaterii definitive.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 50 m2
, beneficiarul scoaterii definitive poate
să nu ofere teren în compensare, situaţie în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare
decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuielile de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea
stării de masiv.
(5) Taxa procentuală prevăzută în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor băneşti, este 100, în cazul scoaterilor definitive cu
compensare a terenurilor din fondul forestier naţional.
(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier
naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se
realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie
compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu
terenuri situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină.
(7) Pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice şi asigurarea
administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier,
precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie.
(8) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează
numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.
(9) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile
preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în
baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.
(10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din
fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări.
(11) Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu
avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse
cu localizarea în coordonate stereografice 1970.
Art. 38
(1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional devin proprietatea beneficiarului în momentul efectuării
operaţiunii de predare-primire şi dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost aprobată.
(2) Se exceptează de la prevederile art. 37 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de protecţie a frontierei de stat, care
fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră.
(3) Schimbarea destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier
naţional mai devreme de 5 ani determină abrogarea ordinului ministrului sau hotărârii Guvernului de aprobare şi
aducere la starea iniţială a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobării.
Art. 39
(1) Ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional este permisă numai pe o perioadă determinată de
timp, în scopul realizării obiectivelor din categoria celor prevăzute la art. 36 şi la art. 37 alin. (1) lit. e) şi f) şi cu
asigurarea plăţii anticipate a obligaţiilor băneşti de către beneficiarul aprobării de scoatere din fondul forestier naţional
pentru obiectivul respectiv.
(2) În raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi aprobată ocuparea temporară prevăzută la
alin. (1) este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(3) Chiria aferentă fiecărui an se plăteşte până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datorează şi se calculează
conform prevederilor legale în vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) În cazul în care, pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a), b) şi c), sunt necesare
şi alte terenuri adiacente celor scoase definitiv şi numai pentru organizarea de şantier, acestea vor putea fi ocupate
temporar, pe o perioadă egală cu perioada de realizare a investiţiei.
(5) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, care au categoria de
folosinţă pădure sau clasa de regenerare, include şi perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea terenurilor în
condiţii apte de a fi împădurite.
(6) Este interzisă aprobarea ocupării temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate
serviciile silvice de către un ocol silvic pentru operatorii economici şi succesorii în drepturi ai acestora, în situaţia în care
aceştia nu au redat circuitului silvic, în condiţiile alin. (5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier
naţional, cu excepţia situaţiilor de urgenţă reglementate în condiţiile legii.
(7) Confirmarea redării în circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizează de către şeful ocolului silvic.
(8) În situaţia în care terenul care a făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de folosinţă
forestieră decât cele prevăzute la alin. (5), beneficiarul are obligaţia de a preda terenul în condiţiile stabilite în actul de
aprobare.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de folosinţă
decât cea iniţială, cu condiţia aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară.
(10) În cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la
alin. (5), (8) şi (9), garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă se reţin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 10 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
destinaţie silvică.
(11) Garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă prevăzută la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigură
administrarea şi/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, pentru
execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, conform devizului de lucrări
întocmit de ocolul silvic şi avizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 40
(1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, în condiţiile
prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau
serviciile silvice, în cazul proprietăţii private şi proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul
Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” sau al ocolului silvic înfiinţat de Regia
Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a
statului, se aprobă de către:
a) conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru
suprafeţe de până la un ha;
b) conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii de specialitate, pentru
suprafeţe de la un ha până la 10 ha inclusiv şi pentru situaţia prevăzută la art. 39 alin. (7);
c) Guvernul, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii teritoriale de
specialitate, pentru suprafeţe de peste 10 ha, precum şi pentru alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional pentru intervenţii cu caracter urgent privind
remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicaţii, de transport sau de distribuţie a energiei electrice,
la conductele de apă, canalizare, gaze, precum şi la alte instalaţii similare, se aprobă de conducătorul structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei solicitări emise de
autorităţile competente, în condiţiile legii, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, fără a mai fi necesară plata
garanţiei pentru ocuparea temporară de fond forestier.
(3) Beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile alin. (2), a terenului din fondul forestier naţional este obligat să achite
contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creştere a arborilor, precum şi a lucrărilor necesare aducerii terenului
la starea iniţială, stabilită pe bază de deviz, întocmit în condiţiile legii de către ocolul silvic care asigură administrarea
şi/sau serviciile silvice şi avizat de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, devizul constituind titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevăzută la alin. (3) se achită, în termen de 30 de zile de la comunicarea devizului prevăzut la
alin. (3), către beneficiar.
Art. 41
(1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 36 şi 37, obligaţiile
băneşti sunt următoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, care se achită anticipat emiterii aprobării
de scoatere definitivă şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la dispoziţia
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, care se achită proprietarului terenului pentru
terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar
pentru terenurile proprietate publică a statului, acestea se achită administratorilor pădurilor proprietate publică a
statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; suma prevăzută la art. 37 alin. (4), care se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;
c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii
tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului,
administratorului pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită
administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestieră se achită proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, numai
pentru cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) şi la art. 37 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare şi
regenerare a pădurilor.
(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost
emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face
în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după
achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e).
Art. 42
(la data 28-oct-2016 Art. 42 din titlul III, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Art. 3 din capitolul I din Legea 185/2016 )
(1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 39, obligaţiile
băneşti sunt următoarele:
a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional cu compensare,
care se achită anticipat emiterii aprobării şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică,
fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) chiria, care se achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice,
respectiv al celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate
publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, 20% se achită
administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a pădurilor;
c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii
tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a statului,
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 11 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
contravaloarea pierderii de creştere se achită administratorului, care o depune în fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; în cazul pădurilor proprietate publică a statului,
aceasta se achită administratorului, iar în celelalte cazuri se achită proprietarului;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, care se
depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost
emisă aprobarea de ocupare temporară din fondul forestier naţional.
Art. 43
(la data 27-mai-2016 Art. 43 din titlul III, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti
se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 44
Masa lemnoasă rezultată în urma defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar
din fondul forestier revine proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice,
respectiv proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, şi administratorului, în cazul fondului forestier
proprietate publică a statului.
Art. 45
(1) Administratorii fondului forestier proprietate publică iau măsuri de lichidare a enclavelor şi de corectare a
perimetrului fondului forestier şi de comasare a terenurilor proprietate publică prin schimburi de terenuri pe bază de
acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le schimbă, acestea având
destinaţie forestieră.
(3) Metodologia de dobândire prin cumpărare, schimb sau prin donaţie, prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi
prin ceilalţi administratori ai fondului forestier proprietate publică, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(4) La realizarea schimbului se are în vedere echivalenţa valorică a terenurilor, evaluarea acestora făcându-se pe baza
metodologiei prevăzute la art. 43.
(5) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizează în baza
metodologiei prevăzute la art. 43, aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(6) Coproprietarii şi vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au un
drept de preempţiune, în ordinea prevăzută la art. 1.746 din Codul civil şi în condiţiile prezentei legi, la cumpărarea de
terenuri din fondul forestier aflate în proprietate privată, la preţ şi în condiţii egale.
(7) Vânzătorul are obligaţia de a-i înştiinţa în scris pe toţi preemptorii, prin executorul judecătoresc sau notarul public,
despre intenţia de vânzare, arătând şi preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut. În cazul în care coproprietarii
sau vecinii fondului, alţii decât administratorul pădurilor proprietate publică a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut,
înştiinţarea ofertei de vânzare se înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza cărora este situat terenul şi
se afişează, în aceeaşi zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preempţiune trebuie să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare şi să comunice acceptarea
ofertei de vânzare sau, după caz, să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată, în termen de 30 de
zile de la comunicarea ofertei de vânzare ori, după caz, de la afişarea acesteia la sediul primăriei.
(9) În situaţia în care terenul ce urmează a fi vândut este limitrof cu fondul forestier proprietate publică a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de preempţiune al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale
în termenul prevăzut la alin. (8) prevalează în raport cu dreptul de preempţiune al vecinilor.
(10) Dacă în termenul arătat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, vânzarea
terenului este liberă. În faţa notarului public dovada înştiinţării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute
sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia
manifestată intenţia de cumpărare.
(11) Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (7) sau vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în
condiţii mai avantajoase decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării.
(12) Dispoziţiile prezentului articol privitoare la exercitarea dreptului de preempţiune se completează cu prevederile de
drept comun.
Art. 46
(1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică, schimbul
trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să conducă la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publică a statului;
b) să determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului;
c) să asigure majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare în păduri.
(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de administratorul fondului forestier proprietate publică sau de
proprietar, în cazul fondului proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) În situaţia în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri se poate
realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ.
(4) Schimbul se realizează numai cu fond forestier, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care
schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie.
Art. 47
(1) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră, pe perioada de aplicare a
amenajamentului silvic, în altă categorie de folosinţă silvică se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la folosinţa “pădure” la altă
categorie de folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier
naţional, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 12 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate construcţiei de drumuri forestiere, realizării de lucrări de
corectare a torenţilor, terenurile destinate înfiinţării de pepiniere silvice cu o suprafaţă de maximum 0,5 ha, constituirii
culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, cele destinate realizării unor obiective din cadrul
Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat.
(4) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor pentru constituirea culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a
frontierei de stat, a celor destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de
Stat, precum şi a celor destinate realizării unor centre de antrenament se face la solicitarea instituţiilor din sistemul
naţional de ordine publică.
CAPITOLUL V: Prevenirea şi stingerea incendiilor
Art. 48
Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate pe care s-au realizat
lucrări de împădurire, precum şi ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligaţi să
aplice şi să respecte normele specifice de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 49
Prefecţii, primarii, consiliile judeţene şi locale, unităţile autorităţilor competente ale statului în domeniul protecţiei civile,
al combaterii efectelor calamităţilor şi dezastrelor, potrivit atribuţiilor legale ce le revin, au obligaţia de a interveni în
acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia.
Art. 50
Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe imediat la numărul unic de
urgenţă şi să participe la stingerea lor.
CAPITOLUL VI: Paza şi protecţia pădurilor
Art. 51
(1) Proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a
distrugerilor, a degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legii.
(2) Personalul silvic care are atribuţii pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii.
(2
1) Personalul silvic cu atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru
pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în
situaţia în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; şeful ocolului
silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de
fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier dacă nu sesizează unităţile de poliţie sau jandarmerie cele mai
apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea informaţiei referitoare la constatarea pagubelor.
(la data 21-iul-2017 Art. 51, alin. (2) din titlul III, capitolul VI completat de Art. I, punctul 16. din Legea 175/2017 )
(3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum şi constatarea contravenţiilor şi a
faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele
competenţelor stabilite de lege.
Art. 52
Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în
organizarea pazei pădurilor.
Art. 53
(1) Se interzice păşunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a
terenurilor degradate sau în alunecare.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în caz de forţă majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură sau unităţile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba păşunatul în fondul forestier, dacă
sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului;
e) este solicitat în cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în
pădurile care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de
ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru fondul
forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 10 alin. (2).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi
regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele
forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate
publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor.
Art. 54
(1) Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens.
(2) Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu
excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul:
a) şefului ocolului silvic, în cazul administrării;
b) proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.
Art. 55
(1) Supravegherea stării de sănătate a pădurilor şi stabilirea lucrărilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor
şi a dăunătorilor se realizează prin serviciul de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 13 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(2) Măsurile dispuse de serviciul prevăzut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toţi deţinătorii de fond forestier.
Art. 56
Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare şi prognoză a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate
cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 57
(1) Lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se
realizează în mod unitar sub coordonarea serviciului prevăzut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor se realizează de ocolul silvic în care sunt
necesare aceste lucrări şi se suportă de proprietar, respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică a
statului.
CAPITOLUL VII: Produsele specifice fondului forestier naţional
Art. 58
(1) Produsele specifice fondului forestier naţional sunt bunurile ce se realizează din acesta, respectiv produse lemnoase
şi nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;
b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din defrişări de pădure
legal aprobate;
d) produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;
e) alte produse: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin:
a) faună de interes cinegetic;
b) peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier;
c) fructe de pădure;
d) seminţe forestiere;
e) trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia;
g) răşină;
h) alte produse.
(4) Produsele pădurii aparţin proprietarilor sau deţinătorilor acesteia, după caz, cu excepţia faunei de interes cinegetic
şi a peştelui din apele de munte.
(5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional se fac/se face pe baza
autorizaţiilor emise de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, conform instrucţiunilor aprobate prin
ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi pe baza autorizaţiei de
recoltare/achiziţionare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
(6) În cazul fondului forestier care nu se află în administrarea unui ocol silvic, autorizaţiile prevăzute la alin. (5) se vor
emite doar în baza acordului scris al proprietarului fondului forestier.
Art. 59
(1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăşi
posibilitatea acestora, stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de
gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală, în următoarele situaţii:
a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic
în vigoare.
c) recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 59, alin. (3), litera B. din titlul III, capitolul VII completat de Art. I, punctul 17. din Legea 175/2017 )
(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este
minimală.
(5) Volumul prevăzut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire şi conducere, este orientativ
şi se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.
(5
1) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale
dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a
statului, se realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forţe proprii sau
prin prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatare forestieră.
(5
2) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale
dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se
valorifică în următoarea ordine de priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn al populaţiei, în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe
suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin
vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la
data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul
local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în
baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier;
această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.
(5
3) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 14 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale
dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale, se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin
vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor de interes local de pe raza unităţii administrativ-teritoriale finanţate, integral sau
parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor
comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul
acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
d) în situaţia în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unităţile
administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte
categorii de lucrări silvotehnice.
(5
4) Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după
acoperirea necesarului de lemn în condiţiile alin. (5
2
) sau (5
3
), se valorifică, prin vânzare directă, către populaţia din
unităţile administrativ-teritoriale limitrofe unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia este amplasat fondul
forestier administrat.
(5
5) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas
după acoperirea necesarului de lemn în condiţiile alin. (5
4
), se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a
masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare.
(5
6) Volumul de lemn prevăzut la alin. (5
1
) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale
lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condiţiile
regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
(5
7) Pentru judeţele deficitare în păduri, solicitările formulate către unităţile administrativ-teritoriale se centralizează la
nivelul prefecturilor şi se transmit Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în vederea comunicării către acestea a
existenţei în judeţele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm
şi de lemn de foc, disponibile spre vânzare.
(5
8) Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii
locuinţelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în condiţiile alin. (5
2
)-
(5
4
).
(5
9) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (5
2
)-(5
4
), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără
provenienţă legală şi se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condiţiile legii.
(la data 21-iul-2017 Art. 59, alin. (5) din titlul III, capitolul VII completat de Art. I, punctul 18. din Legea 175/2017 )
(6) Produsele accidentale se recoltează integral din fondul forestier; în situaţia în care volumul produselor accidentale I
cumulat cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea, ocolul silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6
1
) şi o
transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. În
ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului.
(la data 21-iul-2017 Art. 59, alin. (6) din titlul III, capitolul VII modificat de Art. I, punctul 19. din Legea 175/2017 )
(6
1) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (6) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(6
2) În termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depăşirii
posibilităţii, care decide aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic; la stabilirea posibilităţii din noul
amenajament silvic se ia în considerare volumul cu care s-a depăşit posibilitatea din amenajamentul anterior.
(6
3) Pentru suprafeţele de fond forestier cuprinse între 10,1 şi 100 ha, pentru care nu există amenajament silvic
elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în
vigoare şi aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 59, alin. (6) din titlul III, capitolul VII completat de Art. I, punctul 20. din Legea 175/2017 )
(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de
producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice
inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate în zone accesibile, cu excepţia situaţiilor apariţiei
produselor accidentale I.
(10) În situaţia în care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici şi/sau abiotici este mai mare decât
posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(la data 01-iun-2016 Art. 59, alin. (10) din titlul III, capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
(11) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anul sau
anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcţie de volumul cu care s-a depăşit.
Art. 60
(1) Produsele lemnoase ale pădurii şi ale vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de
autorizaţie de exploatare eliberată de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativă şi calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice,
conform normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care eliberează autorizaţia de exploatare are obligaţia să execute predarea spre exploatare, controlul
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 15 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
exploatării şi reprimirea parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
(la data 11-nov-2015 Art. 60, alin. (4) din titlul III, capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2015 )
(la data 02-sep-2016 Art. 60, alin. (4) din titlul III, capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2016 )
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup
de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse
principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin
capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat;
d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor
populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul
dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de
punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a
statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea
de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.
Art. 61
Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
CAPITOLUL VIII: Exploatarea masei lemnoase
Art. 62
(1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea parchetului, cu
respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,
scoatere şi transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură. În zonele de deal şi de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestaţi de către comisia de atestare, care
funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice şi fizice, care pot exploata,
fără atestare, din proprietatea lor un volum de până la 20 mc/an, în condiţiile legii.
(la data 21-iul-2017 Art. 62, alin. (3) din titlul III, capitolul VIII modificat de Art. I, punctul 21. din Legea 175/2017 )
(4) De prevederile alin. (3) beneficiază şi persoanele fizice care au facilităţile prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind
repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege.
(4
1) În scopul prevenirii inundaţiilor, Administraţia Naţională «Apele Române» şi subunităţile acesteia pot efectua
lucrările de exploatare a vegetaţiei forestiere din albia minoră şi de pe suprafaţa construcţiilor hidrotehnice, fără a
deţine certificat de atestare.
(4
2) În vederea exploatării materialului lemnos în condiţiile art. 62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un
program săptămânal pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil pentru întreg teritoriul unităţii administrativteritoriale.
Programul astfel stabilit se comunică consiliului local în vederea aducerii la cunoştinţa persoanelor fizice şi
juridice interesate.
(4
3) Prevederile art. 62 alin. (3) şi (4
2
) se aplică şi în cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier.
(la data 21-iul-2017 Art. 62, alin. (4) din titlul III, capitolul VIII completat de Art. I, punctul 22. din Legea 175/2017 )
(5) Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei prevăzute la alin. (2), precum şi criteriile de
atestare pentru activitatea de exploatare forestieră se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, la propunerea instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale şi patronale din
domeniu, a reprezentanţilor naţionali ai proprietarilor de pădure şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.
(la data 14-oct-2015 Art. 62, alin. (5) din titlul III, capitolul VIII a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2015 )
(6) Autorizaţia de exploatare se eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.
Art. 63
(1) Arborii destinaţi tăierii se inventariază şi, după caz, în funcţie de natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale
de marcat de către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice.
(2) Forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor
loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Art. 64
(1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor, iar tiparele lor se înregistrează şi se păstrează la
birourile notariale.
(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la
birourile notariale a înscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor dispozitive
speciale de marcat care nu au regimul mărcilor şi al sigiliilor.
Art. 65
(1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în platforma primară şi de
transport al lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere şi a malurilor apelor,
distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste limitele admise de
normele tehnice.
(2) Titularii autorizaţiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse în cuprinsul
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 16 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
parchetului şi drumurilor auto forestiere pe care circulă.
Art. 66
(1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor
prevăzute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor
autorizaţiilor de exploatare, aceştia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o cauţiune de
minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cauţiunii prevăzute la alin. (1) se stabileşte la data contractării masei lemnoase sau a lucrării de
exploatare a lemnului.
Art. 67
(1) Pentru colectarea lemnului din păduri se construiesc căi de acces şi instalaţii pasagere, în conformitate cu
instrucţiunile prevăzute la art. 62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor aparţinând altor proprietari se face cu plata servituţii de trecere şi,
după caz, a despăgubirilor stabilite prin înţelegerea părţilor.
CAPITOLUL IX: Provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase
Art. 68
(1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice de
transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre încărcare şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase
neînsoţite de documentele de transport prevăzute la alin. (1).
(3) Prestaţiile silvice în vegetaţia din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale
de către ocolul silvic nominalizat.
(la data 21-iul-2017 Art. 68, alin. (2) din titlul III, capitolul IX completat de Art. I, punctul 23. din Legea 175/2017 )
Art. 69
(1) Controlul circulaţiei materialelor lemnoase se efectuează de către:
a) personalul silvic;
b) ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române;
c) personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) este obligat să sprijine personalul silvic în acţiunile de control al circulaţiei
materialelor lemnoase, în condiţiile legii.
Art. 70
Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport
a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă provenienţa legală se confiscă de personalul prevăzut la art. 69
alin. (1) şi se valorifică potrivit legii.
Art. 71
(1) Materialele lemnoase însoţite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzător se reţin
şi se predau în custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se asigură de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care
deţin spaţii corespunzătoare de depozitare, cu acordul acestora.
(3) Dacă, în termenul stabilit de personalul împuternicit care a dispus reţinerea sau ca urmare a hotărârii judecătoreşti,
nu se confirmă provenienţa legală a materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit prevederilor legale.
(4) În cazul în care s-a stabilit provenienţa legală, materialele lemnoase reţinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, dacă aceştia sunt
identificaţi şi nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifică potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de reţinere, custodie şi transport se suportă de persoana care nu a făcut dovada
provenienţei legale a materialelor lemnoase reţinute.
Art. 72
(1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase fără documente
specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a acestora.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă şi se valorifică potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradării, materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora
se consemnează într-un cont special până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 73
Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de
depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi
circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 73 din titlul III, capitolul IX modificat de Art. I, punctul 24. din Legea 175/2017 )
CAPITOLUL X: Cercetarea ştiinţifică din silvicultură
Art. 74
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină prin programe activitatea de cercetare ştiinţifică şi
dezvoltare tehnologică din domeniu şi urmăreşte folosirea eficientă a rezultatelor obţinute, în vederea fundamentării
tehnico-ştiinţifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.
Art. 75
(1) Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi
Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea”, în coordonarea autorităţii publice centrale pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică
şi inovare ca institut naţional cu personalitate juridică, precum şi prin alte persoane juridice de drept public şi privat care
au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologică pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează prin
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură “Marin Drăcea”. Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva acordă direct realizarea de servicii pentru activitatea
de dezvoltare tehnologică Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 17 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(3) Avizarea şi aprobarea proiectelor de amenajare a pădurilor şi a altor proiecte referitoare la fondul forestier naţional
se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 76
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” administrează prin baze experimentale fondul
forestier proprietate publică a statului deţinut, în care se efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în
practica silvică.
Art. 77
Cercetarea ştiinţifică în domeniul silviculturii este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, precum şi din alte surse, potrivit legii.
CAPITOLUL XI: Dezvoltarea conştiinţei forestiere
Art. 78
(1) Autoritatea publică centrală pentru educaţie, cu consultarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
va include în curricula de la formele de învăţământ obligatorii noţiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora,
precum şi la rolul şi importanţa lor în cadrul biosferei şi în viaţa omenirii, în general.
(2) Noţiunile prevăzute la alin. (1) se vor dezvolta diferenţiat şi progresiv, în funcţie de forma de învăţământ.
Art. 79
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia realizării acţiunilor specifice, prin căi şi mijloace
adecvate, pentru următoarele scopuri:
a) formarea conştiinţei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunoştinţe profesionale la proprietarii de păduri.
Art. 80
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează Centrul Naţional pentru Perfecţionare în
Silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului prevăzut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 81
(1) În perioada 15 martie – 15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
organizează “Luna plantării arborilor”.
(2) Luna plantării arborilor se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a
inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii cu caracter
public.
(3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,
prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispoziţia celor interesaţi
materialul săditor şi logistica necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor
proprietate publică a statului şi ocoalele silvice private sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi
educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinerea şi
conducerea arboretelor.
Art. 82
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină iniţiativa şi acţiunile instituţiilor publice, ale mass-media
şi ale organizaţiilor neguvernamentale referitoare la apărarea, dezvoltarea şi gospodărirea pădurilor.
CAPITOLUL XII: Accesibilizarea pădurilor
Art. 83
(1) Mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier naţional constituie o condiţie de bază a gestionării durabile a
pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate în condiţiile legii, în cazul ariilor naturale
protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor,
desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind
închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul
proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora.
(3) Condiţiile de acces se afişează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesară obţinerea autorizaţiei de construire.
Art. 84
Construirea drumurilor forestiere se realizează după aprobarea schimbării categoriei de folosinţă forestieră, în condiţiile
art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz, după cum urmează:
a) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de administratorul
acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, de
către proprietar.
Art. 85
(1) Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj
şi nu afectează calitatea apei, a solului şi a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie înfiinţată în
acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare şi comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil.
(4) Comisia de atestare este compusă din specialişti din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
specialişti în cercetare, proiectare şi în construcţia de drumuri forestiere, specialişti din învăţământul superior de profil şi
reprezentanţi ai asociaţiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel naţional.
(5) Activităţile de proiectare şi de construire a drumurilor forestiere se desfăşoară în conformitate cu ghidurile de bune
practici şi cu normativele aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru
lucrările de corectare a torenţilor.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 18 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(7) Supravegherea şi controlul execuţiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului şi autorităţilor de la
care s-au obţinut avizele.
(8) Recepţia lucrărilor privind drumurile forestiere se efectuează de beneficiar şi de reprezentanţi ai autorităţilor de la
care s-au obţinut avizele, în prezenţa reprezentanţilor proiectantului şi ai constructorului.
Art. 86
Lucrările de corectare a torenţilor şi întreţinerea investiţiilor efectuate pentru corectarea torenţilor în fondul forestier se
realizează cu fonduri publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru dezvoltarea fondului forestier
naţional şi ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.
Art. 87
(1) Întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru
drumurile forestiere aflate în fondul forestier proprietate publică a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor
de bune practici aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Modul de utilizare şi transportul pe drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
TITLUL IV: Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional
CAPITOLUL I: Dezvoltarea fondului forestier naţional
Art. 88
(1) Dezvoltarea fondului forestier naţional şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel
local, naţional şi global, şi se realizează prin Programul naţional de împădurire.
(2) Programul naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor
din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi
a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării
căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice,
urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha, până în anul
2035.
(4) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva poate să achiziţioneze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri
degradate, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să crească.
(5) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (4) se asigură din: fonduri proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva,
fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi de
la bugetul de stat.
Art. 89
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură realizează continuu şi actualizează periodic, la fiecare 5
ani, inventarul forestier naţional, denumit în continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, în scopul obţinerii
de informaţii actualizate despre starea şi evoluţia vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării.
(2) Metodologia de inventariere statistică a tuturor resurselor forestiere din România, pe baza căreia se realizează
I.F.N., se aprobă de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 90
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea cu continuitate a Sistemului naţional al
perdelelor forestiere de protecţie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate publică. Execuţia
lucrărilor de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7
alin. (3) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi (6)-(8) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, fără a fi necesară obţinerea altor avize/aprobări/autorizaţii/acorduri.
(la data 21-iul-2017 Art. 90, alin. (2) din titlul IV, capitolul I modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 175/2017 )
Art. 91
Finanţarea Programului naţional de împădurire prevăzut la art. 88 şi a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de
protecţie prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor, alocaţii de la bugetul de stat şi din alte fonduri prevăzute de lege.
CAPITOLUL II: Forme asociative ale proprietarilor de păduri
Art. 92
(1) Persoanele fizice şi/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot constitui în asociaţii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodărirea durabilă a pădurilor.
(3) Înfiinţarea asociaţiilor de proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de ordin economic, ecologic
şi de management durabil al pădurilor, urmărindu-se:
a) consolidarea proprietăţii;
b) comercializarea în condiţii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor interne şi externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autorităţile.
Art. 93
Asociaţiile de proprietari de păduri se înfiinţează potrivit prevederilor şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 94
(1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociaţiile de proprietari de păduri şi formele asociative prevăzute la art.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 19 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
92 alin. (1) trebuie să se înscrie în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri, ţinut la nivelul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Conţinutul, modelul şi procedura de înscriere în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri se aprobă
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 95
(1) Obştile de moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele,
pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri,
existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României.
(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă, acesteia fiindu-i
aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinţei comunităţilor locale, sunt persoane
juridice; organizarea şi funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială.
(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparţinând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este
permisă pentru realizarea şi/sau extinderea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a) şi d)-
f); terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative şi întregesc drepturile membrilor
proporţional cu cotele deţinute.
(la data 21-iul-2017 Art. 95, alin. (3) din titlul IV, capitolul II completat de Art. I, punctul 26. din Legea 175/2017 )
Art. 96
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină constituirea şi dezvoltarea asociaţiilor de proprietari
de păduri şi a formelor asociative, prin bugetul său.
CAPITOLUL III: Modalităţi de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
Art. 97
(1) În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui
proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru:
a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă
aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic care asigură serviciile silvice, după
caz; lucrările silvice se execută de către ocolul silvic nominalizat pe bază de contract, contra cost, la solicitarea
proprietarului/succesorului în drepturi;
(la data 21-iul-2017 Art. 97, alin. (1), litera A. din titlul IV, capitolul III modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 175/2017 )
a
1) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond
forestier de maximum 30 ha, în situaţia în care persoanele fizice şi juridice deţinătoare nu pot face dovada proprietăţii
prin acte, indiferent dacă aceste suprafeţe sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic
nominalizat în baza devizului întocmit de acesta. Celelalte lucrări silvice care nu sunt incluse în serviciile silvice se
execută de către ocolul silvic nominalizat pe bază de contract, contra cost, la solicitarea proprietarului/succesorului în
drepturi;
a
2) devizul prevăzut la lit. a
1
) se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente
formelor de relief, potrivit metodologiei prevăzute la art. 16 alin. (11);
(la data 21-iul-2017 Art. 97, alin. (1), litera A. din titlul IV, capitolul III completat de Art. I, punctul 28. din Legea 175/2017 )
b) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită
funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă;
(la data 11-feb-2016 Art. 97, alin. (1), litera B. din titlul IV, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Decizia 36/2015 )
c) asigurarea diferenţei dintre sumele necesare pentru finanţarea integrală a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit.
a)-d) şi sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor;
d) contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul
forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau
egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie;
e) refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sunt
insuficiente, şi a căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;
f) sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării asociaţiilor de proprietari de păduri;
g) punerea la dispoziţia proprietarilor de păduri a materialelor de educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea
pădurilor.
(2) Impunerea de restricţii proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naţionale,
naturale, rezervaţiilor biosferei şi ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri
de grupe funcţionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, plătită
anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică.
(3) Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia,
prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor forestiere de
transport afectate de calamităţi naturale.
Art. 98
Sumele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), a
1
), c), d) şi e) se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, cele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) şi g) şi la art. 101 se pun la
dispoziţia proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la dispoziţia structurilor teritoriale de specialitate
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(la data 21-iul-2017 Art. 98 din titlul IV, capitolul III modificat de Art. I, punctul 29. din Legea 175/2017 )
Art. 99
(1) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale prevăzute la art. 998 se aprobă prin
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 20 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(la data 06-iul-2017 Art. 99, alin. (1) din titlul IV, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 447/2017 )
(2) Prin normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă şi procedura de realizare a serviciilor silvice şi de
efectuare a controalelor de fond.
Art. 100
Realizarea cadastrului aferent fondului forestier naţional, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetaţie forestieră este
finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 101
(1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord şi pe ale căror terenuri agricole se înfiinţează perdele forestiere de
protecţie rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv şi pe pădurea astfel înfiinţată şi primesc anual, până la
închiderea stării de masiv, o compensaţie a pierderii de venit în cuantum de 10 ori preţul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior, stabilit în condiţiile legii, la hectar, corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele
forestiere de protecţie.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură elaborează metodologia de acordare a compensaţiei prevăzute la alin. (1), pe care o aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia.
(3) Plata compensaţiei prevăzute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) alocaţii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevăzute de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinaţie decât cea
forestieră, în condiţiile legii, pe care se realizează perdele forestiere de protecţie, sunt scutite de la plata redevenţei
aferente suprafeţei ocupate de perdelele forestiere.
TITLUL V: Controlul aplicării şi respectării regimului silvic
Art. 102
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează şi realizează prin personalul propriu împuternicit
şi prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură:
a) controlul aplicării şi respectării regimului silvic în fondul forestier naţional;
b) controlul modului în care se aplică şi se respectă normele specifice în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier;
c) controlul circulaţiei materialelor lemnoase, al instalaţiilor de prelucrat şi al spaţiilor de depozitare a materialelor
lemnoase;
d) controlul circulaţiei produselor nelemnoase din fondul forestier naţional.
Art. 103
(1) Deţinătorii de fond forestier şi de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt
obligaţi să permită accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor
tehnice specifice, după caz, după înştiinţarea prealabilă a acestora.
(2) Personalul silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe proprietăţile
forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
TITLUL VI: Răspunderi şi sancţiuni
Art. 104
Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională
sau penală, potrivit legii.
Art. 105
(1) Prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a
proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se
stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.
(la data 21-iul-2017 Art. 105, alin. (2) din titlul VI modificat de Art. I, punctul 30. din Legea 175/2017 )
(2
1) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii.
(2
2) Valoarea funcţiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:
a) pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse
pădurii;
b) pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse
pădurii;
c) pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii;
d) pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în condiţiile art. 20 alin.
(2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii.
(la data 21-iul-2017 Art. 105, alin. (2) din titlul VI completat de Art. I, punctul 31. din Legea 175/2017 )
(3) În situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură
serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedură fiscală
*), republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza
procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale
competente subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor
juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice
de către organele fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.
____
*) La 1 ianuarie 2016 va intra în vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 21 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
(4) Sumele care reprezintă valoarea funcţiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică. Pentru aceste valori de compensare stă în instanţă autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură şi/sau structurile teritoriale de specialitate ale acesteia.
(la data 21-iul-2017 Art. 105, alin. (3) din titlul VI completat de Art. I, punctul 32. din Legea 175/2017 )
Art. 106
(1) Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 şi 37 constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi schimbarea destinaţiei obiectivului pentru care s-a obţinut
aprobarea de scoatere din fondul forestier naţional sau de ocupare a fondului forestier naţional, dacă schimbarea
destinaţiei se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcţii sau
instalaţii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetaţiei forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2), de către
ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul
infracţiunii.
Art. 107
(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din
fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
(la data 21-iul-2017 Art. 107, alin. (1) din titlul VI modificat de Art. I, punctul 33. din Legea 175/2017 )
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la
lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs
depăşeşte limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost
săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 107
1
(1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu nerespectarea reglementărilor
specifice în vigoare constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispoziţiile art. 317 din
Codul penal.
(la data 21-iul-2017 Art. 107 din titlul VI completat de Art. I, punctul 34. din Legea 175/2017 )
Art. 108
(1) Păşunatul în pădurile sau în suprafeţele de pădure în care acesta este interzis constituie infracţiune silvică şi se
pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 5 ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 20 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 50 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost
săvârşite în următoarele împrejurări:
a) în timpul nopţii;
b) în fondul forestier naţional situat în arii naturale protejate de interes naţional.
Art. 109
(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi
din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de
împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice
ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori
mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un
an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost
săvârşite în următoarele împrejurări:
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 22 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
Art. 110
Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu amendă.
Art. 111
Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106, 107-109 şi 110
personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale cu specific
silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi al structurilor sale teritoriale, personalul silvic
din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.
Art. 112
(1) Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competenţa să identifice şi să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârşirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se reţin de personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte.
(3) Procedura de reţinere prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 113
(1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni, persoana care are calitatea să le
constate depune actul de constatare la unitatea sau la instituţia în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Conducătorul unităţii sau al instituţiei prevăzute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă
instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial.
Art. 114
Prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.
TITLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 115
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentului cod, normele, regulamentele, instrucţiunile şi ghidurile de bune practici şi le aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia, exercitând şi controlul aplicării lor.
(2) Până la elaborarea şi aprobarea actelor normative prevăzute la alin. (1) se aplică normele, regulamentele şi
instrucţiunile aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 116
Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 117
Regulamentul de pază a fondului forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 118
(1) Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice se reglementează prin lege specială, în termen de 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentului cod.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii speciale prevăzute la alin. (1) se aplică prevederile referitoare la contravenţiile
silvice din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier
naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005
privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu
modificările ulterioare, şi din Legea nr. 31/2000
*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările
şi completările ulterioare.
____
*) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice a fost abrogată prin Legea nr. 171/2010
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23
iulie 2010, rectificată, cu modificările ulterioare.
Art. 119
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului raportul privind starea pădurilor.
Art. 120
(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele
distinctive stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, fără a fi impozitate, iar pentru
personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se asigură gratuit, prin bugetul
acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat
prin lege specială.
(4) Indemnizaţiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale
acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi
al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» beneficiază de un spor de risc de 25% din
salariul de bază.
(la data 21-iul-2017 Art. 120, alin. (5) din titlul VII modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 175/2017 )
(6) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, sunt
autorizaţi să execute măsurători topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul măsurătorilor terestre sau
având cel puţin 5 semestre de studiu în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze lucrări de geodezie.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 23 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(8) 20% din cuantumul amenzilor încasate şi 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la
dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a
realizat confiscarea.
(9) Sumele prevăzute la alin. (8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum urmează:
a) pentru stimularea personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură şi al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi ocoalelor silvice
private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în instanţă
iniţiate de persoana juridică.
Art. 121
(1) La data intrării în vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare şi de
transformare a păşunilor împădurite.
(2) Studiile de transformare a păşunilor împădurite şi amenajamentele silvice, aprobate până la data intrării în vigoare a
prezentului cod, rămân valabile până la întocmirea amenajamentului silvic în condiţiile prezentului cod, dar nu mai târziu
de expirarea valabilităţii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate rămân în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în condiţiile
prezentului cod.
(4) După data intrării în vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor
legilor funciare, ocoalele silvice realizează lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare.
Art. 122
La data intrării în vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre exploatare de masă
lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, în condiţiile prezentului cod.
Art. 123
Până la elaborarea metodologiei prevăzute la art. 43 se aplică metodologia în vigoare la data intrării în vigoare a
prezentului cod.
Art. 124
(1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2), înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt
obligate să se înscrie în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, în termen de 12 luni de la
data intrării în vigoare a prezentului cod, şi sunt continuatoarele în drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) se radiază din Registrul comerţului, respectiv din Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor, în temeiul autorizaţiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate
prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ai ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Autorizaţiile de funcţionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului cod sunt
valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 125
(1) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau utilaje aparţinând persoanelor juridice se realizează numai după
autorizarea persoanei juridice şi a fiecărei instalaţii şi/sau utilaj de o comisie constituită de autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură şi după înregistrarea acesteia în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn
rotund, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau cu utilaje aparţinând persoanelor fizice se realizează după
înregistrarea persoanei fizice în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ţinut la nivelul
subunităţilor teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Procedura şi criteriile de înregistrare şi autorizare a persoanelor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 126
(1) Pentru fondul forestier proprietate publică a statului nu se plătesc taxe şi impozite.
(2) Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se plătesc taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Art. 127
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publică a statului, pe care îl
administrează în scopurile prevăzute la art. 11 alin. (4) şi (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 128
(1) Până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva
are obligaţia să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice şi reglementărilor impuse de regimul
silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare şi punerea
în posesie.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în
posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligaţi să-şi asigure administrarea/serviciile silvice în condiţiile
prezentei legi.
Art. 129
(1) Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva plăteşte administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice
pentru suprafeţele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor aferente
valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri de produse principale şi accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru
regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului, până la punerea în posesie a suprafeţei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc pentru suprafeţele de pădure neregenerate, indiferent de data punerii în
posesie, şi nu pot fi mai mici decât sumele necesare împăduririi şi efectuării lucrărilor de întreţinere până la realizarea
stării de masiv, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(la data 01-ian-2016 Art. 130 din titlul VII abrogat de Art. 502, alin. (1), punctul 4. din titlul XI din Codul Fiscal din 2015 )
Art. 131
Legislaţia subsecventă Legii nr. 26/1996 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului
nr. 96/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până la
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 24 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
elaborarea legislaţiei în condiţiile prezentului cod.
Art. 132
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotărârea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor
concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor
fizice şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe
bază contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17
septembrie 2002, cu modificările ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome “Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
f) Ordonanţa Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi
durabile a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 515/2004, cu modificările ulterioare;
g) Ordonanţa Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea
de drumuri forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de
vânat şi a complexurilor de vânătoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor
din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;
j) orice altă dispoziţie contrară prevederilor prezentului cod.
Art. 133
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
(la data 21-iul-2017 Art. 132 din titlul VII completat de Art. I, punctul 35. din Legea 175/2017 )
-****-
______
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
46/2008 – Codul silvic care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic şi care se aplică,
în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:
“- Art. II
(1)Autorizaţiile de funcţionare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, emise anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.
(2)Prevederile art. 14 alin. (5)* din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată şi completată prin prezenta lege, se aplică ocoalelor silvice autorizate.
____
* Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
(3)Obligaţia coordonării acţiunii de identificare a pădurilor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, până la momentul
amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentei legi, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei fundamentări realizate de către persoane juridice autorizate
pentru amenajarea pădurilor şi a instituţiilor de învăţământ cu specific silvic, în termen de 12 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(4)Prevederile art. 42 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate
prin prezenta lege, se aplică ocupărilor temporare aprobate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5)În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sumele prevăzute la art. 136
** alin. (1) din Legea
nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se plătesc pentru
suprafeţele de pădure neregenerate sau care nu au realizat starea de masiv.
____
**
– Art. 136 a devenit prin renumerotare art. 129.
(6)Contravaloarea surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare – RMU aferente Sectorului «Utilizarea terenurilor,
schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură» din cadrul Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră, beneficiari fiind proprietarii de terenuri
forestiere. Stabilirea cadrului instituţional privind administrarea, valorificarea, utilizarea şi gestionarea surplusului de
unităţi de reţinere prin sechestrare se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale pentru mediu şi schimbări climatice.
(7)Strategia Forestieră Naţională se elaborează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(8)Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură ca organizaţie profesională, fără personalitate juridică. Înfiinţarea
şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 25 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(9)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice private, prevăzute la art. 12 şi 13 din Legea nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, devin ocoale silvice de regim.
(10)Sursa de finanţare prevăzută la art. 11 alin. (7) lit. f1
)*** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se achită începând cu luna următoare intrării în vigoare a
prezentei legi.
____
*** Lit. f1
) a devenit prin renumerotare lit. g).
(11)Structurile silvice de rang superior, prevăzute la art. 13 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, care au dobândit personalitate juridică din momentul înscrierii
acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, îşi păstrează personalitatea juridică
astfel dobândită.
(12)Sancţiunea prevăzută la art. 14 alin. (2
1
)**** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
introdus prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
____
**** Alin. (2
1
) a devenit prin renumerotare alin. (3).
(13)Şefii ocoalelor silvice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi în funcţie fără respectarea
prevederilor art. 14 alin. (3) şi (4)***** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au
fost modificate prin prezenta lege, sunt obligaţi să obţină avizul de numire în funcţie, în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
____
***** Alin. (3) şi (4) au devenit prin renumerotare alin. (4) şi (5).
(14)În cazul ocoalelor silvice care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (13), termenul prevăzut la art. 14 alin.
(5)****** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte cu 90 de zile.
____
****** Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
(15)Ocoalele silvice care au dobândit calitatea de persoană juridică în condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează această
calitate şi după intrarea în vigoare a acesteia.
(16)Contractele de administrare sau servicii silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei
legi, rămân valabile în condiţiile legale în vigoare la momentul încheierii acestora.
(17)Amenajamentele silvice prevăzute la art. 20 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi competările ulterioare,
aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea până la data intrării în vigoare a
actului ce reglementează aplicarea prevederilor unui nou amenajament silvic întocmit în condiţiile prezentei legi.
(18)Prevederile art. 33 alin. (2) lit. a), c), f) şi g) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
(19)Restituirea sumelor prevăzute la art. 33 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se face la finele anului fiscal în care a avut loc ultima recepţie de
executare a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(20)Documentaţiile de scoatere definitivă sau ocupare temporară din fondul forestier naţional, depuse anterior intrării
în vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate, se vor reface cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) şi
art. 37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(21)Aprobările privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din fondul forestier naţional emise în condiţiile
legale existente la data emiterii acestora, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.
(22)Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor
băneşti, prevăzută la art. 43 şi 45 alin. (3) şi (4
1
)******* din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea acestei
metodologii se va utiliza Metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti
aflată în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi.
____
******* Alin. (4
1
) a devenit prin renumerotare alin. (5).
(23)Normele specifice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea
normelor rămân în vigoare normele legale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(24)Multiplicarea de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările
şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice
în grupa I funcţională, se va aplica, după intrarea în vigoare a prezentei legi, numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare
a unor fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii.
(25)Orice referire din actele normative în vigoare la ocoalele silvice private va fi considerată a fi făcută la ocoalele
silvice de regim.
– Art. III
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
– a) Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către
deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 121 din 10 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
– b) pct. 8 al art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare.”
ANEXA nr. 1: DEFINIŢII
(la data 21-iul-2017 anexa 1 modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 175/2017 )
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 26 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
1. Administrarea pădurilor – totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic
desfăşurate de ocoalele silvice de regim şi de Regia Naţională a
Pădurilor – Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a
pădurilor, cu respectarea regimului silvic
2. Amenajament silvic – studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnicoorganizatoric,
juridic şi economic, fundamentat ecologic.
În elaborarea amenajamentului silvic este obligatorie parcurgerea
următoarelor etape:
a) şedinţa de preavizare a temei de proiectare – Conferinţa I de
amenajare, cu participarea:
1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii
specializate autorizate;
2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice şi, după caz, a proprietarului;
3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în
care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;
4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;
5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a
acesteia;
b) recepţia lucrărilor de teren care se realizează în ultimul an de
aplicare a amenajamentului silvic, premergător anului de organizare a
şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţei a II-a de
amenajare, cu participarea:
1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii
specializate autorizate;
2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice şi, după caz, a proprietarului;
3. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a
acesteia;
c) şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice – Conferinţa a II-a de
amenajare se organizează în anul următor anului în care se
realizează recepţia lucrărilor de teren, cu participarea:
1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii
specializate autorizate;
2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice şi, după caz, a proprietarului;
3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în
care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;
4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;
5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a
acesteia;
d) analiza şi avizarea în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile
prezentei legi, se aplică prevederile şedinţei de preavizare a soluţiilor
tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia de avizare
pentru silvicultură în acelaşi an în care se organizează şedinţa de
preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării
prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este
avizat.
Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor
amenajamentelor silvice cel puţin o dată la jumătatea perioadei de
valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
3. Amenajarea pădurilor – ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi
păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al
funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le
îndeplinesc şi este activitate de dezvoltare tehnologică
4. Amenajările necesare pentru
realizarea pădurilor-parc
– Amenajările permise în pădurile-parc sunt:
a) alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m
sau piste pentru biciclete;
b) bănci;
c) iluminat;
d) puncte de informare;
e) toalete ecologice;
f) construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum
15 m2. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu
sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi.
Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea
proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu
avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.
5. Arboret – porţiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al
fitocenozei de arbori, cât şi al condiţiilor staţionale, în care se aplică
aceeaşi lucrare silviculturală
6. Arboretum – suprafaţa de teren pe care este cultivată, în scop ştiinţific sau
educaţional, o colecţie de arbori şi arbuşti
7. Beneficiari direcţi ai serviciilor
ecosistemelor forestiere
– persoanele care beneficiază nemijlocit de efectele de protecţie pe
care le generează ecosistemele forestiere
8. Beneficiari indirecţi ai serviciilor
ecosistemelor forestiere
– persoanele care beneficiază în mod indirect de efectele de protecţie
pe care le generează ecosistemele forestiere, prin întreruperea unui
beneficiar direct
9. Circulaţia materialelor lemnoase – acţiunea de transport al materialelor lemnoase între două locaţii,
folosindu-se în acest scop orice mijloc de transport, şi/sau
transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase
10. Compoziţie-ţel – combinaţia de specii urmărită a se realiza de un arboret care îmbină
în mod optim, atât prin proporţie, cât şi prin gruparea lor, exigenţele
biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori ecologice
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 27 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
11. Consistenţa – gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa se
exprimă prin următorii indici:
a) indicele de desime;
b) indicele de densitate;
c) indicele de închidere a coronamentului;
d) indicele de acoperire.
12. Control de fond – totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii,
de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau
controlul regimului silvic, în scopul:
a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;
b) verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi
evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile
distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum
şi stabilirii cauzelor care le-au produs;
c) verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate;
d) identificării lucrărilor silvice necesare;
e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii
respective;
f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa
acesteia;
g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi
propuneri de recuperare a acestora.
Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi
necontestarea acestuia în termen de 15 zile.
13. Defrişare – acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi
urmată de regenerarea acesteia, cu schimbarea folosinţei şi/sau a
destinaţiei terenului
14. Deţinător – proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice,
transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană
fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase
15. Dispozitiv special de marcat – ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul
silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor şi a materialului lemnos
16. Ecosistem forestier – unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care
rolul predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea în care se află
aceasta
17. Exploatare forestieră – procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în
condiţiile prevăzute de regimul silvic
18. Gestionarea durabilă a pădurilor – administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să
îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de
regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în
prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple
ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional,
naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme
19. Management forestier durabil – administrarea şi utilizarea pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie
forestieră astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze
biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor,
capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi
sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a
crea prejudicii altor ecosisteme
20. Masă lemnoasă – totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din
aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare
în cadrul procesului de exploatare forestieră
21. Materiale lemnoase – lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, cheresteaua,
flancurile, traversele, lemnul ecarisat – cu secţiune dreptunghiulară
sau pătrată, precum şi lemnul cioplit. Această categorie cuprinde şi
arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită şi puieţi; materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
22. Material forestier de reproducere – materialul biologic vegetal prin care se realizează reproducerea
arborilor din speciile şi hibrizii artificiali, importanţi pentru scopuri
forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege specială.
23. Ocol silvic – unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării
serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa minimă de
constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie – 3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal – 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte – 7.000 ha fond forestier.
Ocoalele silvice de regim pot fi înfiinţate de:
a) proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora
şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de
Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) de unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi
pot funcţiona ca regii de interes local;
c) asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice
şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare; pentru proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai
servicii silvice.
La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice se iau în calcul numai
suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau a
proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au solicitat constituirea
ocolului silvic.
Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de
prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat.
24. Ocupare temporară a terenului – schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie forestieră
în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii
25. Parchet – suprafaţa de pădure în care se efectuează recoltări de masă
lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire, a unui anumit
tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor
accidentale sau de igienă
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 28 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
26. Parc recreativ/tematic/educaţional – amenajările cu caracter permanent sau nepermanent, care se
execută în scopul desfăşurării activităţilor recreative, cu sau fără
defrişarea vegetaţiei forestiere, de tipul:
a) pergole şi/sau locuri dejoacă pentru copii;
b) aventura parc sau instalaţii pentru căţărare sau iniţiere în alpinism;
c) terenuri pentru paintball;
d) piste pentru biciclete sau pentru role;
e) căi de acces aferente;
f) acţiunile tematice şi educaţionale.
Parcurile recreative/tematice/educaţionale se constituie, cu avizul
Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la solicitarea
proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate
realizate pentru păduri cu funcţii de recreere, zonate corespunzător
prin amenajamentul silvic.
27. Precomptare – acţiunea de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din
arboretele incluse în planurile decenale de recoltare a produselor
principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din
arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete
cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectate
parţial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrişări legale şi
tăieri ilegale
28. Perdele forestiere de protecţie – formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă
unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja
împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea
climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor
29. Perimetru de ameliorare – terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate
prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul
de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii
condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice
30. Plantaj – cultura forestieră constituită din arbori proveniţi din mai multe clone
sau familii, identificate, în proporţii definite, izolată faţă de surse de
polen străin şi care este condusă astfel încât să producă în mod
frecvent recolte abundente de seminţe, uşor de recoltat
31. Posibilitate – volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o
unitate de gospodărire, în baza amenajamentului silvic, pe perioada
de aplicare a acestuia
32. Posibilitate anuală – volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o
gospodărire, rezultat ca raport între posibilitate şi numărul anilor de
aplicabilitate a amenajamentului silvic
33. Prejudiciu – efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea
pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le
asigure. Aceste acţiuni pot afecta fondul forestier:
a) în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal;
b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi
cuantificat în timp.
Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma
poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse naturale, cu
identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de
organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării
incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie
în caz de incendiu.
Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit
conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.
34. Prestaţie silvică – lucrări cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice pe bază
de contract
35. Principiul teritorialităţii – efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de
contract, pentru fondul forestier aparţinând persoanelor fizice, juridice
şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu şi-au constituit ocol silvic
de regim, de către unul din ocoalele silvice autorizate care
administrează fondul forestier aflat în limitele teritoriale ale judeţului
sau în judeţele limitrofe în raza cărora se află proprietatea
36. Produse accidentale I – arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau
abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici
sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări legale de defrişare
37. Produse accidentale II – arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică sau egală cu 1/2 din
vârsta exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau
abiotici
38. Provenienţa materialelor lemnoase – sursa localizată de unde acestea au fost obţinute în mod legal,
respectiv:
a) parchetele autorizate şi predate spre exploatare, constituite în
fondul forestier naţional sau în vegetaţia forestieră de pe terenuri din
afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare şi prelucrare a materialelor lemnoase;
c) pieţele, târgurile, oboarele şi altele asemenea, autorizate pentru
comercializarea materialelor lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
39. Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
– preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, la nivel naţional, determinat pe baza datelor statistice din anul
anterior, comunicate de Institutul Naţional de Statistică
40. Regimul codrului – modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea
din sămânţă
41. Regimul crângului – modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea
vegetativă
42. Regimul silvic – sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice
privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului
forestier, în scopul asigurării gestionării durabile
43. Schimbarea categoriei de folosinţă – schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere,
în scopul executării de lucrări şi realizării de obiective necesare
administrării şi gestionării durabile a fondului forestier
44. Scoaterea definitivă din fondul
forestier naţional
– schimbarea destinaţiei forestiere a unui teren din fondul forestier
naţional în altă destinaţie, în condiţiile legii
45. Sezon de vegetaţie – perioada din an cuprinsă între intrarea în vegetaţie şi repausul
vegetativ al unui arboret
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 29 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
46. Servicii silvice – activităţile cu caracter tehnic desfăşurate de ocoalele silvice de
regim sau de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva în scopul
asigurării pazei şi supravegherii stării de sănătate a pădurilor şi
stabilirii anuale a lucrărilor silvice prevăzute de amenajamentul silvic,
cu respectarea regimului silvic; executarea lucrărilor silvice stabilite
se face în regie proprie, de către ocoalele silvice care asigură
administrarea sau serviciile silvice ori prin prestări de servicii, în
condiţiile legii.
47. Silvicultura – ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii,
crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a
produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului
proces de gestionare durabilă a pădurii
48. Spaţii de depozitare a materialelor – spaţiile delimitate, în care deţinătorul materialelor lemnoase are
dreptul să realizeze depozitarea acestora în vederea expedierii pentru
transport, a prelucrării primare şi industriale, a comercializării,
precum şi platformele primare de la locul de recoltare a masei
lemnoase pe picior
49. Stare de masiv – stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca
urmare a faptului că exemplarele componente ale acesteia realizează
o desime care asigură condiţionarea lor reciprocă în creştere şi
dezvoltare, fără a mai fi necesare lucrări de completări şi întreţineri
50. Subunitate de gospodărire – diviziunea unei unităţi de producţie/protecţie, constituită ca urmare a
grupării arboretelor din unitatea de producţie şi/sau protecţie în
funcţie de ţelul de gospodărire
51. Teren aferent activelor vândute – suprafaţa de teren din documentaţia tehnică aprobată pentru
vânzarea unui activ al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în
condiţiile legii. Suprafaţa din documentaţia tehnică nu poate depăşi
suprafaţa unităţii amenajistice pe care este amplasat activul.
52. Teren neproductiv – terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii
staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii
forestiere
53. Terenuri degradate din afara
fondului forestier naţional
– terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor
factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie
agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, şi anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adâncime – ogaşe, ravene, torenţi;
c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri
noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
e) terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi
depozite de aluviuni torenţiale;
f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile sărăturate sau puternic acide;
h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate
naturale;
k) terenurile cu nisipuri mişcătoare, care necesită lucrări de
împădurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la lit. a)-k), care
au fost ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care vegetaţia a fost
înlăturată.
54. Tip funcţional – totalitatea categoriilor funcţionale care necesită acelaşi regim de
gestionare
55. Unitate de producţie/protecţie – suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un
amenajament silvic. La constituirea unei unităţi de producţie/protecţie
se au în vedere următoarele principii:
a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete hidrografice sau
proprietăţi;
b) delimitarea se realizează prin limite naturale, artificiale
permanente, pe limitele unităţilor administrativ-teritoriale sau pe
limita proprietăţii forestiere, după caz;
c) suprafaţa minimă a unităţii de producţie/protecţie pentru care se
elaborează un amenajament silvic este de 100 ha;
d) se includ într-o unitate de producţie şi/sau protecţie proprietăţi
întregi, nefragmentate; proprietăţile se pot fragmenta numai dacă
suprafaţa acestora este mai mare decât suprafaţa maximă stabilită de
normele tehnice pentru o unitate de producţie/protecţie.
56. Vegetaţie forestieră din afara
fondului forestier naţional
– vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
naţional, care nu îndeplineşte unul sau mai multe criterii de definire a
pădurii, fiind alcătuită din următoarele categorii:
a) plantaţiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetaţia forestieră de pe păşuni cu consistenţă mai mică de 0,4;
c) fâneţele împădurite: arbori situaţi în fâneţe;
d) arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de
îmbunătăţiri funciare;
e) arborii situaţi de-a lungul cursurilor de apă şi a canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri;
g) arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport şi
comunicaţie.
57. Zonă deficitară în păduri – judeţul în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de
30% din suprafaţa totală a acestuia
*) Punctele 2, 23 şi 33 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“2.Amenajament silvic – studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnicoorganizatoric,
juridic şi economic. Addendumul este parte a amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării şi aprobarea
acestuia se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
………………………………………………………………..
23.Ocol silvic – unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional,
având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:
a)în regiunea de câmpie – 3.000 ha fond forestier;
b)în regiunea de deal – 5.000 ha fond forestier;
c)în regiunea de munte – 7.000 ha fond forestier.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 30 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
Ocoalele silvice sunt:
a)ocoale silvice de stat, care pot fi înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz;
b)baze experimentale, care sunt înfiinţate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin
Drăcea»;
c)ocoale silvice de regim, care pot fi înfiinţate de:
(i)proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca
societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii)unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local;
(iii)asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi
fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice.
La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice de regim se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în
proprietate sau ale proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au/a solicitat constituirea ocolului silvic.
Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi bazele experimentale înfiinţate de Institutul Naţional de CercetareDezvoltare
în Silvicultură «Marin Drăcea».
………………………………………………………………..
33.Prejudiciu – efectul unei acţiuni umane prin care sunt afectate integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care
aceasta ar trebui să le asigure sau integritatea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional. Aceste acţiuni
pot afecta fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional:
a)în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal;
b)în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp.
Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de
resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate,
neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în
caz de incendiu.
Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu
adus pădurii.
Prejudiciul are două componente:
1.paguba produsă pădurii sau vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, componentă evaluabilă ca
valoare materială;
2.valoarea funcţiilor pădurii nerealizate, componentă care se evaluează convenţional, în funcţie de valoarea pagubei
produse pădurii, în condiţiile art. 105 alin. (2
2
).
În cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, a lucrărilor de exploatare forestieră, atât în fond
forestier, cât şi în afara acestuia, nu se calculează valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.”
(la data 21-iul-2017 anexa 1 modificat de Art. I, punctul 37. din Legea 175/2017 )
ANEXA nr. 2: METODOLOGIE de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice
pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv
PARTEA I:
Art. 1
Valoarea sumelor destinate serviciilor silvice (Vtss) se calculează cu formula:
Vtss = Vss x Sp
Sp – suprafaţa pentru care se asigură serviciile silvice – ha;
Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 115%;
Vss – contravaloarea serviciilor silvice/an/ha – lei;
Smbe – salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna iunie a anului
precedent efectuării administrării – lei;
Smc*) – suprafaţa medie a unui canton silvic, respectiv:
*) La calculul suprafeţei medii a unui canton silvic se are în vedere echivalenţa pe forme de relief, iar la încadrarea pe
forme de relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci când aceasta este variabilă.
– 400 ha în zona de câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300 m;
– 800 ha în zona de deal; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă între 301 şi 800 m;
– 1.300 ha în zona de munte; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de 800 m;
Ca – valoare cote angajator aferente Smbe – lei;
15% – cheltuieli indirecte
Art. 2
(1) Ocolul silvic nominalizat întocmeşte cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor
silvice, al cărei model este prevăzut în tabelul nr. 1 la prezenta metodologie, semnate de şeful ocolului silvic.
(2) Şeful ocolului silvic transmite structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, în vederea decontării,
trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor.
Art. 3
(1) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică documentele
prevăzute la art. 2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora şi, în situaţia în care
sunt conforme, procedează astfel:
a) inspectorul-şef avizează fişa de calcul;
b) întocmeşte decontul justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării
durabile a fondului forestier, potrivit modelului prevăzut în tabelul nr. 2 la prezenta metodologie;
c) transmite documentele prevăzute la lit. a) şi b), centralizat pe ocoale silvice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, cu
adresă de înaintare, către structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) În situaţia în care structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 31 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
constată neconformităţi în documentele prevăzute de art. 2 alin. (2), solicită ocolului silvic care asigură serviciile silvice
clarificări, informaţii sau documente suplimentare, după caz, returnează pentru refacere sau respinge motivat
documentaţia depusă, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
Art. 4
Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite către structura
coordonatoare din cadrul acesteia următoarele:
a) cererea de decontare;
b) fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, întocmită de ocolul silvic nominalizat care efectuează
serviciile silvice, avizată de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
c) formularul de decont justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării
durabile a fondului forestier.
Art. 5
(1) Structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică documentele
prevăzute la art. 4 şi le transmite, pentru realizarea deconturilor aferente, direcţiei care gestionează bugetul din cadrul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.
(2) Un exemplar, în copie, al documentelor prevăzute la art. 4 se păstrează şi de către structura coordonatoare din
cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 6
(1) Direcţia care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură primeşte şi
analizează documentaţia şi transmite plăţile către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, competentă teritorial, care efectuează plăţile către ocoalele silvice care asigură serviciile silvice,
în condiţiile legii.
(2) Documentele prevăzute la art. 5, actele de decontare şi de evidenţă a cheltuielilor efectuate din alocaţiile bugetare
pentru administrare sau servicii silvice se îndosariază distinct şi se înregistrează în conturi separat de orice alte
cheltuieli.
(3) Plăţile efectuate din alocaţiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit reglementărilor legale în
vigoare.
PARTEA II:
(1) Tabelul nr. 1
– model –
Se avizează.
Inspector-şef,
…………………………..
FIŞA DE CALCUL al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
Nr.
crt.
Suprafaţa
– ha –
Suprafaţa pe forme
de relief
– ha –
Nr. zile/ha
Valoarea unitară
– zile/ha –
Valoarea totală
– lei –
câmpie
deal
munte
Total
Şeful ocolului silvic,
……………………….
(2) Tabelul nr. 2
– model –
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
(……………………………………………….)
Garda Forestieră …………………………
DECONT JUSTIFICATIV*) pe trimestrul ……….., anul …………….
1.Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură serviciile silvice:
judeţul ………………., localitatea ………………….., Ocolul Silvic …………..
2.Beneficiarii lucrării:
Nr.
crt.
Nr. şi data
procesuluiverbal
de
punere în
posesie
Numele şi
prenumele/Denumirea
persoanei juridice
înscrise în procesulverbal
de punere în
posesie
Nr. şi data
actului de
constatare
potrivit art. 16
alin. (7)
UP ua Suprafaţa
– ha –
Nr.
zile/ha
Valoarea
unitară
– zile/ha

Valoarea
– lei –
3.Ocolul silvic care realizează serviciile silvice:
Denumirea …………………………………………
Sediul: comuna/oraşul ……………….., str. ………………… nr. ………..
Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor
………………
Numărul unic de înregistrare ……………….
Contul ocolului silvic în care se transmit sumele ……………………
Inspector-şef,
………………………………..
(numele şi prenumele)
LS./S.S.
Şeful serviciului financiar-contabil,
…………………………
_______
*) Se întocmeşte un decont pentru toate suprafeţele de fond forestier cu proprietar neidentificat pentru care sunt
asigurate serviciile silvice de acelaşi ocol silvic.
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03
pag. 32 8/3/2017 : catalina.matei@yahoo.com
(la data 21-iul-2017 anexa 1 atacat de (exceptie admisa) Art. I, punctul 38. din Legea 175/2017 )
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 611 din data de 12 august 2015
Codul Silvic din 2008 – forma sintetica pentru data 2017-08-03

No Comments

Leave a Comment