Cum se contestă actele întocmite de organele de control fiscal – Partea I

Angajează avocat | Asistenta Juridica GRATUITA | Avocat Bucuresti > AVOCAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - FISCAL  > Cum se contestă actele întocmite de organele de control fiscal – Partea I

Cum se contestă actele întocmite de organele de control fiscal – Partea I

Persoanele lezate într-un drept al lor afectate printr-un act administrativ fiscal pot face contestaţie împotriva acestuia. Există trei elemente esenţiale în perspectiva unei contestaţii:

1. Opozabilitatea actului administrativ

Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menţionată in actul administrativ comunicat potrivit legii. Actul administrativ care nu a fost comunicat nu este opozabil contribuabilului şi nu produce efecte juridice.

Atentie! Dacă organul fiscal nu face dovada că v-a comunicat actul administrativ fiscal, acesta nu are nicio consecinţă întrucât nu produce efecte juridice.

2. Nulitatea actului administrativ fiscal

Actul administrativ fiscal este nul în oricare dintre următoarele situaţii:

  • este emis cu încălcarea prevederilor legale privind competenţa;
  • nu cuprinde unul din elementele referitoare la numele, prenumele şi calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele şi prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal;
  • este afectat de o gravă şi evidentă eroare.

3. Anularea, desfiinţarea sau modificarea actului administrativ fiscal

Ȋn caz de anulare sau desfiinţare a actelor administrativ fiscale prin care s-au stabilit creanţe fiscale, procedura atrage după sine emiterea unui nou act administrativ fiscal.

Există două tipuri de contestaţie

  • Contestarea actelor de executare silită;
  • Contestarea deciziilor de impunere, deciziilor de calcul accesorii (dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de nedeclarare) urmare inspecţiilor fiscale.

Ȋntrucât Manualul de protecţie fiscală a urmarit şi urmăreşte problematica controlului fiscal, prezentăm în continuare aspectele importante legate doar de contestarea deciziilor de impunere, deciziilor de calcul accesorii (dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de nedeclarare) urmare inspecţiilor fiscale.

Contestarea deciziilor de impunere, deciziilor de calcul accesorii (dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de nedeclarare) urmare inspecţiilor fiscale

  • Împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie. Aceasta este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal;
  • Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal;
  • Baza de impozitare şi creanţa fiscală stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună.

Trebuie sa ştiţi care sunt elementele unei contestaţii

  • datele de identificare a contestatorului;
  • obiectul contestației;
  • motivele de fapt și de drept;
  • dovezile pe care se întemeiază;
  • semnatura contestatorului sau a împuternicitului acestuia.

În cazul în care contestația nu este bine argumentată și probată, aceasta poate fi respinsă printr-una dintre metodele enumerate de OPANAF nr. 3.741/2015, astfel:

  • neîntemeiată, în situația în care argumentele de fapt și de drept prezentate în susținerea contestației nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul administrativ fiscal atacat;
  • nemotivată, în situația în care contestatorul nu prezintă argumente de fapt și de drept în susținerea contestației;
  • fiind fără obiect, în situația în care sumele și măsurile contestate nu au fost stabilite prin actul administrativ fiscal atacat;
  • inadmisibilă, în situația contestării deciziilor de impunere emise în temeiul deciziei referitoare la baza de impunere (conf. art. 268 alin. (6) din Codul de procedură fiscală) precum și în situația contestării de sine stătătoare a Raportului de inspecție fiscală sau a Procesului-verbal emis de organele fiscale sau vamale. Această soluție o pronunță organul fiscal emitent al actului atacat.

Trebuie să ştiţi care sunt soluţiile asupra unei constestaţii

Prin decizie, contestaţia poate fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă.

  • În cazul admiterii contestaţiei se decide, după caz, anularea totală sau parţială a actului atacat.
  • Există şi o situaţie aparte, şi anume desfiinţarea actului administrativ fiscal.
  • Prin decizie se poate desfiinţa, total sau parţial, actul administrativ atacatîn situaţia în care, din documentele existente la dosar şi în urma demersurilor întreprinse la organul fiscal emitent, nu se poate stabili situaţia de fapt în cauza supusă soluţionării prin raportare la temeiurile de drept invocate de organul competent şi de contestator. În acest caz, organul fiscal competent urmează să încheie un nou act administrativ fiscal care trebuie să aibă în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare a contestaţiei. Pentru un tip de creanţă fiscală şi pentru o perioadă supusă impozitării, desfiinţarea actului administrativ fiscal se poate pronunţa o singură dată.
  • Soluţia de desfiinţare este pusă în executare în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei în cazul contribuabililor mari şi mijlocii şi în termen de 30 zile în cazul celorlalţi contribuabili, iar noul act administrativ fiscal emis vizează strict aceeaşi perioadă şi acelaşi obiect al contestaţiei pentru care s-a pronunţat soluţia de desfiinţare.
  • Mai există şi o alta situaţie aparte, și anume suspendarea solutionării cauzei, îndeosebi în situaţia în care au existat indicii privind fapte de natură penală şi care au facut obiectul unei astfel de sesizari. Organul de soluţionare competent poate suspenda soluţionarea contestaţiei administrative la cererea contestatarului sau din oficiu. Dacă prin decizie se suspendă soluţionarea contestaţiei până la rezolvarea cauzei penale, organul de soluţionare competent va relua procedura administrativă, numai după încetarea definitivă şi executorie a motivului care a determinat suspendarea, la cererea contestatarului sau a organului fiscal. Aceasta trebuie dovedită de către organele fiscale sau de contestator printr-un înscris emis de organele abilitate. Soluţia dată de organele de cercetare şi urmărire penală trebuie însoţită de rezoluţia motivată, atunci când suspendarea a fost pronunţată până la rezolvarea cauzei penale.

Este foarte important să ştiţi şi termenele de depunere a unei contestaţii pentru a nu fi în situaţia de a fi respinsă datorită acestui motiv

Potrivit art. 270 din Codul de procedură fiscală, termenul de depunere al unei contestații este de 45 zile de la comunicarea actului administrativ fiscal contestat. OPANAF nr. 3.741/2015 vine să precizeze modul de determinare al acestui termen, respectiv:

  • Termenul de depunere a contestaţiei se calculează pe zile libere, cu excepţia cazului în care prin lege se prevede altfel, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.

De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 29 iunie, termenul de 45 de zile începe să curgă de la data de 30 iunie şi se împlineşte în data de 13 august, astfel încât ultima zi de depunere a contestaţiei este 14 august.

  • Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat (de exemplu, zile de repaus săptămânal) se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

De exemplu: În situaţia în care data de 30 iulie prezentată la exemplul anterior este sâmbătă, ultima zi de depunere a contestaţiei este luni, 1 august.

  • Termenul de 3 luni prevăzut la art. 270 alin. (4) din Codul de procedură fiscală se sfârşeşte în ziua lunii corespunzătoare zilei de plecare.

De exemplu: Actul administrativ fiscal este comunicat contribuabilului în data de 15 ianuarie, termenul de 3 luni se sfârşeşte în data de 15 aprilie, astfel încât ultima zi de depunere a contestaţiei este data de 15 aprilie.

  • Termenul care, începând la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi se va socoti împlinit în ultima zi a lunii, cum ar fi exemplul expus mai jos:
  • Actul administrativ fiscal este comunicat în data de 30 noiembrie, termenul de 3 luni se sfârşeşte în ultima ultima zi a lunii februarie, respectiv 28 sau 29 februarie, reprezentând ultima zi de depunere a contestaţiei.

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.