Ce trăiri are un copil când simte lipsa unuia dintre părinţi!

Copilul, la orice vârstă a lui, chiar dacă încă nu poate să meargă, să vorbească ori este deja un adolescent – trăieşte cu greu plecarea unui părinte sau lipsa ambilor. Părintele este primul sprijin din viaţa unui copil și este nevoie să-i fie alături, mai ales în perioadele importante din viaţa lui.

Tot ce se petrece la şcoală este influenţat inclusiv de ceea ce se întâmplă acasă, în special, până la vârsta de 6 ani. Reușitele sau insuccesele din viaţa unui om sunt determinate de experienţele trăite în copilărie. Copilul va suferi în lipsa părintelui. La început îi va fi dor şi va plânge. Apoi îi va fi trist şi ciudă, pentru că va trebui să facă faţă greutăţilor vieţii fără sprijinul dumneavoastră.

Plecarea părinţilor în străinătate poate avea mai multe efecte negative asupra copiilor. În primul rând, acesta se va simți singur și lipsit de protecție. Chiar dacă rămâne sub supravegherea unei rude, el se simte părăsit, pentru că nu-i are alături pe cei mai importanţi oameni – părinţii lui.

Pentru că mama şi tata nu-i sunt aproape când are nevoie să fie încurajat, el poate să crească nesigur de sine. În lipsa ambilor părinţi, copilul găseşte cu greu o persoană de încredere, cu care să discute despre lucrurile care îl preocupă. El deseori nu are cui să-i împărtăşească emoţiile şi gândurile. Nu are cu cine să se sfătuiască atunci când întâmpină greutăţi în viaţă.

Copilul care rămâne pentru o perioadă fără părinţi, mai ales dacă este mic, se simte dezorientat. Deseori, are tulburări de somn, devine agresiv sau foarte trist, nu vrea să comunice, nu-şi doreşte nimic în afară de reunirea familiei. Dacă află din sat sau de la televizor istorii despre oameni care, în căutarea unui loc de lucru în alte ţări, au fost supuşi abuzurilor sau traficului, copilul este cuprins de teamă pentru viaţa părinţilor lui, că „ar putea să li se întâmple ceva rău”.

Viaţa independentă, cu părinţii departe, înseamnă pentru copil şi multe situaţii noi, la care trebuie să se adapteze: administrarea banilor şi repartizarea timpului, pregătirea hranei şi îngrijirea fraţilor mai mici, luarea deciziilor zilnice legate de gospodărie şi a celor legate de şcoală. Deseori, copilul nu este pregătit să se descurce singur cu toate aceste sarcini.

De multe ori, datorită acestor condiţii de viaţă, scade reuşita lui şcolară. Activităţile care erau cândva obişnuite pentru el – sport sau dansuri – care îi făceau plăcere, îl ajutau să se dezvolte şi să se afirme, încep să fie uitate din diferite motive: fie că nu mai reuşeşte, fie că nu-l mai interesează.

Atunci când copilul se simte singur, când nu poate comunica în fiecare zi cu ceilalţi membri ai familiei, grupul de prieteni devine un loc în care el se simte important şi îşi poate împărtăşi emoţiile care îl copleşesc. De obicei, acest grup de prieteni este alcătuit din copii cu aceeaşi soartă – au părinţii plecaţi.

 

Pentru solicitarea unei consultatii juridice online, vă rugăm să completaţi FORMULARUL – ANGAJEAZĂ AVOCAT

 

Post Views: 464