Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, prin sesizarea instanței competente cu o cerere de chemare în judecată. Un proces civil se declanșează cu formularea unei acțiuni, mai exact cu introducerea unei cereri de chemare în judecată de către persoana interesată, aceasta fiind reclamantul.
Așadar, reclamantul este cel care declanșează procesul civil prin cererea de chemare în judecată. Înainte de a introduce o cerere de chemare în judecată trebuie să ai în vedere următoarele aspecte.
Elementele esențiale, prevăzute de Codul de procedură civilă, pe care trebuie să le conțină orice cerere în judecată sunt următoarele:
1. Numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, este necesar și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și codul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul.
2. Numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dovada calității de reprezentant se va alătura cererii.
3. Obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.
4. Arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea.
5. Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor.
6. O ultimă cerință o reprezintă semnătura reclamantului, lipsa acesteia atrăgând nulitatea cererii de chemare în judecată.
Cererea de chemare în judecată se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea care figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Reclamantul va fi obligat să depună cererea de chemare în judecată în exemplare suficiente, astfel încât să fie posibilă comunicarea către toate părţile implicate în proces. Așadar, în general, cererea de chemare în judecată se introduce la instanțele judecătorești în atâtea exemplare câte părți sunt în procesul civil, plus un exemplar pentru instanță.
În cazul în care cererea easte supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Domnule președinte,
Către Judecătoria…………
Strada……………………..
Reclamant: ………………
Pârât: ……………………..
Obiect: ……………..
Subsemnatul […], domiciliat în […], în calitate de reclamant,
chem în judecată pe numitul […], domiciliat în […], în calitate de pârât , pentru ca, prin hotărârea ce o veți pronunța, să fie obligat la […].
Obiectul acțiunii […] (trebuie precizat în concret, iar dacă este vorba despre o acțiune cu caracter patrimonial trebuie arătată și valoarea acestuia). Solicit, de asemenea, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pentru acest proces.
Motivele acțiunii:
În fapt, arăt că […] (se arată împrejurările de fapt care constituie izvorul material al pretențiilor reclamantului)
În drept, îmi întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. […] (dacă nu se poate indica un articol de lege, reclamantul poate preciza care este temeiul juridic al cererii, de ex. revendicarea, anularea unui act, răspunderea contractuală sau delictuală etc).
Dovada acțiunii înțeleg să o fac cu: înscrisuri (trebuie enumerate și depuse copii de pe acestea), interogatoriul pârâtului, martori (numele și adresa acestora), expertiză (se arată obiectivele acesteia și ce anume vrea să dovedească cu ea).
Depun acțiunea și actele de care am făcut vorbire în […] exemplare, unul pentru instanță și […] pentru a fi comunicate pârâtului/pârâților odată cu citația. De asemenea anexez chitanța nr. […], reprezentând taxa de timbru.
Data (…) Semnătura reclamantului,
Domnului Președinte al Judecătoriei (…)
Fiecare situație juridică reprezintă pentru noi o lupta pentru a apăra drepturile clienților noștri. De fiecare dată vom depune toată implicarea, priceperea și diligența pentru a reuși.
Avocații din echipa Asisență-Avocat sunt disponibili atât la sediu, cât și în format online (chat si telefon), gata să vă răspundă gratuit la toate întrebările de natura juridică.
Completează formularul de mai jos sau contacteaza-ne la 0733 774 119 / 0771 500 780 / 0771 500 743 pentru a discuta cu un avocat cu experienta care iti va oferi gratuit consultanta pentru problema ta!