COMUNICAT DE PRESĂ: Președinția României, reacție la petiția GCCC în scandalul documentelor interne de la Raiffeisen Bank.

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
#contrabanci
#crediteCHF
#abuzuri

Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC) a informat, în data de 18 iulie a.c., instituția Președintelui României cu privire la apariția în spațiul public a unor DOCUMENTE INTERNE, emise în perioada 2006-2009 de către reprezentanții băncii Raiffeisen, care conțin informații edificatoare și revoltătoare asupra modului în care au fost acordate creditele în franci elvețieni (CHF), dar și alte aspecte cu puternic impact asupra împrumutaților în LEI/EURO.

Reacția Administrației Prezidențiale nu a întârziat să apară, aceasta fiind comunicată prin intermediul Consilierului de Stat Gabriel-Cristian Pișcociu: „Am luat cunoștință din petiția adresată Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, despre solicitarea dumneavoastră. În vederea analizării problemelor semnalate, petiția dumneavoastră a fost trimisă la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Urmează ca, în termenul legal, instituția sesizată să comunice Administrației Prezidențiale și dumneavoastră, soluția adoptată.”

Așadar, ne așteptăm ca ANPC să ia o serie de măsuri radicale împotriva Raiffeisen Bank, autoritatea fiind obligată să comunice soluția adoptată atât la nivel instituțional, către Administrația Prezidențială, cât și către GCCC, ca inițiator al demersului, în numele unui însemnat număr de împrumutați ai Raiffeisen Bank.

Considerăm că aceste documente interne conțin informații de o gravitate extremă și scot la suprafață încălcări flagrante ale legislației din domeniul protecției consumatorilor, precum și practici care sfidează nu doar legea, ci și buna-credință, diligența profesională, demonstrând, totodată, și imoralitatea perpetuă a instituției de credit.

Solicităm Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) să trateze cu prioritate problema documentelor interne de la Raiffeisen (nume de cod: #RaiffeisenLeaks) și să adopte, cu profesionalism, măsurile care se impun, cu aplicarea drastică și efectivă a sancțiunilor, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

De asemenea, solicităm Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) să comunice public (atât pe site-ul instituției, cât și pe pagina de facebook) măsurile legale adoptate, precum și orice alte informații relevante, pe acest subiect, și de interes pentru toți împrumutații Raiffeisen Bank din perioada 2006-2010.

Totodată, dorim să transmitem pe această cale că membrii GCCC au avut o întâlnire preliminară cu un reputat avocat din domeniul dreptului penal, urmând a clarifica în perioada următoare posibilitatea depunerii unei plângeri penale împotriva Raiffeisen Bank, existând la acest moment circa 100 de clienți ai băncii interesați de acest subiect.

Acesta nu este singurul demers demarat de către GCCC. Documentele interne edificatoare de la Raiffeisen Bank, scurse în spațiul public, au fost transmise către cele mai importante asociații de protecție a consumatorilor din Europa, precum și către avocați din alte țări implicați în procese cu băncile, dar și către reputați jurnaliști care au analizat în detaliu fenomenul creditării în CHF. ADICAE, ASUFIN și FINSALUD din Spania, TuConFin din Italia, PRO FUTURIS din Polonia, Udruga Franak din Croația. Acestea sunt doar câteva dintre exemple, la care putem adăuga reprezentanți ai împrumutaților din Franța, Grecia, Ungaria, Slovenia, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Cipru, Serbia și Ucraina.

Și, cu siguranță, nu ne vom opri aici. Acesta este doar începutul.

Ținem neapărat să precizăm că, după apariția documentelor evocate anterior, am lansat o nouă invitație la dialog către dl. Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, însă, desigur, până la acest moment nu am primit niciun răspuns din partea dânsului ori a instituției de credit, această manieră de relaționare cu clienții fiind integrată perfect în trecutul istoric al (lipsei) comunicării (a se vedea aici).

Totodată, facem precizarea că în raport cu comunicatul de presă emis de către Raiffeisen Bank după scurgerea de informații, potrivit Profit.ro, banca ar fi urmat să investigheze autenticitatea documentelor, însă până la acest moment, la 30 de zile distanță, banca a uitat să lămurească acest aspect, ceea ce denotă nu doar faptul că acele documente sunt autentice, dar și dorința de a îngropa subiectul, departe de ochii și urechile opiniei publice. Așadar, reiterăm solicitarea către Raiffeisen Bank de a face precizări în legătură cu autenticitatea documentelor interne.

Mai mult decât atât, solicităm conducerii Raiffeisen Bank România să iasă public și să explice conținutul documentelor interne, simpla afirmație potrivit căreia banca ar fi respectat legislația din domeniu, neprezentând o explicație pertinentă și concludentă în tot acest scandal, fiind un element suplimentar de sfidare a propriilor clienți.

Reafirmăm cu fermitate că vom rămâne și susține această cauză atât cât este nevoie. Suntem conștienți că va fi un proces de durată, dar adevărul merită să fie scos la suprafață. Și, deși cutuma bancherului de rând este că nu își recunoaște niciodată greșeala, avem încredere că vom sparge definitiv, cândva, această barieră. Într-un parteneriat de durată asumarea trebuie să vină din ambele direcții. Însă, din ceea ce observăm, doar împrumutatul este cel care și-a asumat diverse până în ziua de astăzi. Lucrurile trebuie să se schimbe, cândva…. Așteptăm din partea asociațiilor de profil ale băncilor (ARB și CPBR) nu doar niște vorbe pompoase fără substanță, ci și o serie de fapte. Fapte pe care le așteptăm de mult timp, dar care întârzie cu desăvârșire să se materializeze. Îmi amintesc cum prezentau dânșii cu fast că principala valoare, la nivel de asociație, este „comunicarea”. Refuzul Raiffeisen Bank de a dialoga cu proprii clienți (ținând cont de invitația la dialog propusă de către GCCC) nu reprezintă altceva decât o nouă încălcare a propriilor principii și fundamente de funcționare, ceea ce demonstrează încă o dată aplicabilitatea „teoriei formelor fără fond.”

La final, dorim să vă prezentăm, încă o dată, pe scurt, principalele informații care reies din analiza DOCUMENTELOR INTERNE scurse în spațiul public:

Raiffeisen și-a acoperit riscurile de finanțare prin introducerea în contractele de credit a unei clauze care îi permite să majoreze rata dobânzii în funcție de evoluția pieței financiare. Problema majoră constă în faptul că, anterior ori concomitent acordării creditului, Banca cunoștea și deja seta în sistemul informatic creșterea dobânzii, după primul an, cu circa 1-2 puncte procentuale, indiferent de modul în care evolua piața financiară. Desigur, dacă piața financiară (adică indicii de referință precum ROBOR/LIBOR/EURIBOR) evolua în favoarea debitorului, Banca uita să modifice dobânda în sens descrescător.
Raiffeisen își instruia angajații cum să justifice modificarea discreționară a ratei dobânzii.
Raiffeisen România promitea acționariatului de la Viena că, în cazul creșterii cu 15% a cursului de schimb LEU-CHF, Banca urma să contacteze toți clienții și să le propună soluții de conversie în EURO sau LEI. Realitatea este cu totul alta: Raiffeisen nu a făcut asemenea propuneri clienților.
Raiffeisen România a primit, în anul 2004, o directivă de la Banca Națională a României, sub semnătura viceguvernatorului Bogza, pentru a introduce în toate contractele de credit o modalitate transparentă de calcul a ratei dobânzii. Desigur, Banca nu a ținut cont de scrisoarea BNR, iar dobânzile erau modificate când și după cum dorea Banca Raiffeisen.
În faza de aprobare a creditării în franci elvețieni din România, Raiffeisen, convenabil, analiza evoluția cursului de schimb leu-chf strict pentru perioada 2003-2006. Convenabil pentru că aceasta a fost perioada mai stabilă a cursului de schimb leu-chf. În același timp, Raiffeisen analiza evoluția dobânzilor pe o perioadă de 6 ani.
Comisionul de administrare credit impus de către Raiffeisen prin contract nu era luat în calcul de către Bancă la stabilirea gradului de îndatorare, în condițiile în care Banca se lăuda că, din al doilea an de creditare va renunța la acest comision. Desigur, Raiffeisen nu avea nici cea mai mică intenție să renunțe la comisionul de administrare, însă a adoptat această tactică pentru a eluda normele BNR privind stabilirea gradului de îndatorare.

sursa: contrabanci.com