Poate călători doar unul dintre părinţi cu copilul în străinătate fără acordul celuilalt părinte?

   Poate călători doar unul dintre părinţi cu copilul în străinătate fără acordul celuilalt părinte?

   Actele necesare la ieșirea copiilor din țară.

    O primă modificare privește familiile care au copii români cu domiciliul/ reședința în străinătate și care se deplasează din România în statul respectiv. La ieșirea din țară, nu mai este necesară prezentarea declarației părinților sau a tutorilor. Sunt suficiente documentele oficiale care atestă faptul că minorul are domiciliul sau reședința în străinătate. Acordul scris este necesar în continuare în cazul în care minorul călătorește într-o altă țară decât cea în care își are domiciliul sau reședința.

Valabilitatea unui acord este de maximum 3 ani, cu posibilitatea reînoirii acestuia.

Minorii pot ieși din țară în baza unui document de călătorie valabil (pașaport sau carte de identitate) numai dacă sunt însoțiți de unul/ ambii părinți sau de o persoană majoră, dar numai cu acordul părinților. Persoana majoră care îi însoțește (alta decât părinții) trebuie să prezinte la controlul de frontieră și extrasul de cazier judiciar.

       Cât costă pașaportul pentru copii în 2018

Prețul unui pașaport simplu electronic în 2018 este de 234 de lei, iar al unuia temporar de 96 de lei. Pe primul îl obțineți în zece zile, iar pe cel de-al doilea în maximum trei zile (dacă perioada nu e una aglomerată, îl puteți ridica și în 2-3 ore de la depunerea documentelor).

Pentru a obține pașaportul fără a sta la cozi, respectați următorii pași:

1. Faceți programare online pe siteul www.epasapoarte.ro, al Direcției Generale de Pașapoarte. Atenție, pentru programările online nu sunt disponibile toate centrele, însă puteți verifica acest lucru pe site-ul menționat, alegând județul care vă interesează.

2. Plătiți taxele online, folosind ACESTE  conturile în care puteți face plata. Printați dovada plății, pentru că veți avea nevoie de ea la depunerea documentelor. Celelalte modalități de plată sunt următoarele:

• Virament bancar, pe care îl puteți face de la banca la care aveți deschis contul, către conturile deschise de fiecare Instituție a Prefectului. AICI puteți găsi contul pentru județul dumneavoastră.
• Mandat poștal (la orice Oficiu Poștal)
• Plata la ghișeu: la casieriile Instituțiilor Prefectului sau la casieriile unităților Trezoreriei Statului (pentru Bucureşti, plata se efectuează la casieriile Trezoreriei Sector 5 din Bd. Naţiunile Unite nr. 6-8, Calea 13 Septembrie nr.226 şi la ghişeele acesteia deschise special în sediul din Şoseaua Pipera nr. 49)

Documentul de plată trebuie să conțină următoarele mențiuni: datele copilului (numele, prenumele şi CNP-ul), tipul documentului solicitat, contul IBAN, codul fiscal şi denumirea Instituţiei Prefectului judeţului (sau municipiul Bucureşti) unde va fi depusă cererea de eliberare a documentului, suma de plată.

        Ambii părinți la depunerea documentelor

3. După efectuarea plății, se va depune cererea de eliberare a pașaportului la serviciul specializat din localitatea în care te afli. Cererea se depune personal de către unul sau ambii părinți, de o persoană împuternicită sau de un reprezentant legal și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

• Certificatul de naștere al copilului, în original
• Actele de identitate ale părinților
• Dovada achitării taxelor pentru emiterea pașaportului, completate pe numele minorului, în original
• Pașaportul anterior al copilului (dacă există)

În cazul în care la depunerea actelor este prezent un singur părinte sau o altă persoană, este nevoie, suplimentar, de unul dintre următoarele acte, după caz:

• Procură specială sau declaraţia privind acordul celuilalt părinte, în original, ori duplicat de pe actul original pentru procura specială şi declaraţia celuilalt părinte, autentificate şi eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013;
• Procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită, în original, sau duplicat de pe actul original pentru procurile speciale autentificate şi eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013;
• Hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului, rămasă definitivă şi irevocabilă, ori hotărârea judecătorească în temeiul căreia părintele exercită singur autoritatea părintească, rămasă definitivă şi irevocabilă sau rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, în original;
• Hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă ori hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 prin care instanţa a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea paşaportului, în original;
• Actul de desemnare a reprezentantului legal, numai pentru cererile formulate de acesta, în cazul minorilor care la data punerii sub interdicţie nu se află sub ocrotirea părinţilor;
• Act de deces al părintelui, pentru cererile formulate de părintele supravieţuitor ori pentru cele formulate de persoana împuternicită de acesta, în original;

4. Solicitați livrarea pașaportului acasă, prin curier, dar nu uitați să solicitați acest serviciu atunci când depuneți documentele. Vă va costa aproximativ 7 lei și veți primi documentul în plic, la domiciliu.

         Copilul care călătorește cu unul dintre părinți

    În cazul copilului care călătorește doar cu unul dintre părinți, este necesară o declarație notarială din partea celuilalt părinte

Dacă părinții sunt divorțați, declarația notarială a celuilalt părinte este necesară doar în cazul autorităţii părinteşti comune. Altfel, părintele însoțitor trebuie să prezinte hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă prin care minorul i-a fost încredințat sau, după caz, prin care i-a fost atribuită exercitarea în mod exclusiv a autorități părintești (în cazul divorțurilor pronunțate după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil).

În cazul în care un părinte refuză să își dea acordul cu privire la ieșirea din țară a copilului său, doar instanța de judecată poate să pronunțe o hotărâre care să suplinească acordul părintelui.

a) În primul rând, ieşirea din ţară este permisă dacă mămica prezintă, la ieşirea din România, o declaraţie a tatălui din care să rezulte acordul acestuia cu privire la călătoria respectivă în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada călătoriei (copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Prin urmare, în această situaţie se face practic dovada acordului ambilor părinţi.

b) În cel de-al doilea rând, ieşirea din ţară este permisă dacă părintele însoţitor, la ieşirea din România, face dovada decesului celuilalt părinte (şi în acest caz, copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Cu alte cuvinte, în acest caz, părintele însoţitor face dovada că ea este singurul părinte şi astfel are drepturi “depline”, neputând există un acord din partea celuilalt părinte.

c) În cel de-al treilea rând, ieşirea din ţară a mamei cu copilasil este permisă fără acordul tatălui, dacă mămica face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă (şi în acest caz, copilaşul trebuie să fie titular al unui document de călătorie individual ori al unei cărţi de identitate). Prin urmare, mămica este considerată din nou un părinte cu drepturi “depline”, în sensul în care aceasta nu mai are nevoie de acordul tatălui (situaţie întâlnită după un proces de divorţ).

d) În cel de-al patrulea rând, dacă tatăl este decăzut din drepturile părinteşti său declarat dispărut şi mămica poate face dovadă în acest sens, atunci şi de această dată mămică poate călători singură cu copilul. Şi de această dată trebuie indicate scopul deplasării, ruta urmată până în statul de destinaţie şi dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie, caz în care trebuie menţionată persoană căreia urmează a-i fi încredinţat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoţitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

Pe lângă cazurile menţionate mai sus, există anumite situaţii speciale (prin derogare de la cele menţionate mai sus) în care este permisă ieşirea din ţară a minorilor însoţiţi, respectiv:

1) în cazul în care însoţitorul copilului argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autorităţile medicale romane, din care să rezulte perioadă şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal;

2) în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioadă şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.

Declaraţiile precizate la primele trei puncte de mai sus trebuie redactate în două exemplare şi trebuie să fie autentificate în ţara de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine. Un exemplar al declaraţiei se păstrează de către însoţitor, iar al doilea exemplar însoţeşte paşaportul copilului.

Notă În cazul în care un părinte refuză să își dea acordul cu privire la ieșirea din țară a copilului său, doar instanța de judecată poate să pronunțe o hotărâre care să suplinească acordul părintelui. Refuzul în mod nejustificat al părintelui de a nu îşi expima acest acord, reprezintă o acţiune împotriva interesului superior al copilului şi prin urmare nu poate fi folosit ca o modalitate de restrângere a acţiunilor copilului minor.