Pe scurt: pentru ca un copil minor să călătorească sau să se mute în străinătate cu un singur părinte este nevoie, de regulă, de acordul celuilalt părinte. Dacă acesta refuză, nu ești blocat: instanța poate suplini acordul lipsă. Pentru o vacanță sau o deplasare urgentă se poate folosi o procedură rapidă (ordonanța președințială), iar pentru o mutare definitivă (stabilirea locuinței copilului în altă țară) se judecă pe fond. În ambele situații te poate reprezenta un avocat.

Este unul dintre cele mai dureroase blocaje pentru părinții din diaspora: vrei să îți duci copilul cu tine, la tine acasă, în țara în care locuiești, dar fostul partener refuză să semneze acordul „ca să te țină pe loc”. Legea îți oferă o cale de rezolvare.

De ce ai nevoie de acordul celuilalt părinte?

Chiar dacă locuința copilului a fost stabilită la tine, deplasarea unui minor în afara țării atinge un drept care se exercită, de regulă, de ambii părinți. De aceea, pentru ieșirea din țară cu un singur părinte se cere, în principiu, acordul celuilalt părinte, dat de obicei printr-o declarație.

Când celălalt părinte refuză să dea acest acord — din rea-credință, ca formă de presiune sau din conflict — apare blocajul. Vestea bună: refuzul lui nu are ultimul cuvânt.

Ce faci dacă celălalt părinte refuză acordul?

Te adresezi instanței și ceri suplinirea acordului celuilalt părinte. Practic, judecătorul analizează situația și, dacă este în interesul copilului, dă el acordul în locul părintelui care refuză. Cu hotărârea instanței, copilul poate călători sau se poate muta, fără semnătura celuilalt.

Un avocat îți construiește cererea, adună dovezile și te reprezintă — inclusiv dacă tu ești plecat din țară.

Vacanță sau mutare definitivă? Sunt două proceduri diferite

1. Deplasare temporară (vacanță, vizită) — procedură rapidă

Când e vorba de o călătorie limitată în timp și există urgență (de exemplu, o vacanță programată), se poate folosi ordonanța președințială — o procedură mult mai rapidă decât un proces obișnuit, tocmai pentru situațiile care nu suportă amânare. Instanța poate încuviința deplasarea pentru perioada respectivă.

2. Mutarea definitivă (stabilirea locuinței în străinătate) — pe fond

Când vrei să te muți definitiv cu copilul în altă țară, discuția este mai amplă: se pune problema stabilirii locuinței minorului în străinătate, iar cauza se judecă pe fond. Instanța analizează mai în detaliu efectul mutării asupra copilului și relația cu celălalt părinte.

Cum decurge procedura

1. Analizăm situația ta — dacă e vorba de o vacanță sau de o mutare definitivă, ce hotărâri există deja privind copilul.
2. Formulăm cererea potrivită (ordonanță președințială pentru urgență sau cerere pe fond) și strângem dovezile.
3. Te reprezentăm în instanță, pe bază de împuternicire, fără să fie nevoie să vii pentru fiecare termen.
4. Cu hotărârea obținută, copilul poate ieși din țară sau se poate muta, fără acordul celuilalt părinte.

Ce cântărește instanța?

Criteriul central este interesul superior al copilului. Judecătorul se uită, printre altele, la:

• scopul și durata deplasării (vacanță scurtă vs. mutare definitivă);
• stabilitatea și condițiile pe care le oferă părintele care solicită plecarea;
• păstrarea legăturii copilului cu celălalt părinte;
• motivele reale ale refuzului celuilalt părinte.

De aceea contează enorm cum este construit dosarul: un refuz abuziv, folosit ca presiune, cântărește diferit față de o îngrijorare reală.

Ești părintele plecat în străinătate?

Situația apare des în două forme, pe care le rezolvăm frecvent:

• Locuiești în străinătate și vrei să îți iei copilul la tine, dar fostul partener din România refuză acordul — ceri suplinirea acordului și, după caz, stabilirea locuinței copilului la tine.
• Ești în România, iar celălalt părinte e plecat și nu poate fi contactat pentru a semna acordul — se poate cere tot suplinirea, printr-o procedură adaptată.

În ambele cazuri, te reprezentăm fără să fie nevoie să te prezinți personal la fiecare termen.

Ce acte îți trebuie

• certificatul de naștere al copilului;
• hotărârile existente privind divorțul, locuința minorului, autoritatea părintească (dacă există);
• dovezi privind scopul deplasării (rezervări, înscriere la școală în cazul mutării etc.);
• actele tale de identitate și, dacă ești plecat, împuternicirea pentru avocat.

Lista exactă o stabilim după ce vedem situația ta concretă.

Greșeli frecvente pe care le vedem

• Plecarea din țară fără acord și fără hotărâre — poate fi considerată o încălcare gravă, cu consecințe serioase (inclusiv acuzații de răpire internațională de minor).
• Amânarea până în ultimul moment, când nu mai e timp nici pentru procedura rapidă.
• Confundarea vacanței cu mutarea definitivă — sunt proceduri diferite, cu cerințe diferite.
• Construirea slabă a dosarului, fără dovezi despre interesul copilului.

Întrebări frecvente

Pot pleca cu copilul în străinătate fără acordul celuilalt părinte?

De regulă, nu — este nevoie de acordul celuilalt părinte sau de o hotărâre a instanței care să îl suplinească. Plecarea fără acord și fără hotărâre te poate expune unor consecințe grave.

Celălalt părinte refuză să semneze. Ce pot face?

Poți cere instanței suplinirea acordului. Dacă este în interesul copilului, judecătorul dă acordul în locul părintelui care refuză, iar cu hotărârea respectivă copilul poate călători sau se poate muta.

Cât durează? Am o vacanță programată curând.

Pentru situații urgente, cum este o vacanță, se poate folosi ordonanța președințială — o procedură mult mai rapidă decât un proces obișnuit. Cu cât ne contactezi mai devreme, cu atât avem mai mult timp de manevră.

Vreau să mă mut definitiv cu copilul în altă țară. E la fel?

Nu. Mutarea definitivă înseamnă stabilirea locuinței copilului în străinătate și se judecă pe fond, cu o analiză mai amplă a interesului copilului și a relației cu celălalt părinte.

Sunt plecat din țară. Trebuie să vin pentru proces?

Nu neapărat. Te putem reprezenta pe bază de împuternicire, la termenele din instanță, fără să fie nevoie să vii pentru fiecare înfățișare.

Ce cântărește cel mai mult pentru instanță?

Interesul superior al copilului: scopul și durata deplasării, stabilitatea oferită, păstrarea legăturii cu celălalt părinte și motivele reale ale refuzului.

Cât costă?

Depinde de tipul procedurii (ordonanță președințială sau fond) și de complexitate, iar onorariul se poate achita și în rate. Îți spunem clar costul după ce analizăm situația.