PROGRAM NON STOP
0733 774 119 / 0770 578 214 / 0771 500 743
Meniu
PROGRAM NON STOP
0733 774 119 / 0770 578 214 / 0771 500 743
Cauti avocat succesiune? Lista cu acte necesare succesiune in 2022 este una destul de stufoasa, iar procedura nu este deloc una simpla. Afla mai jos cum se stabileste dreptul la mostenire si care sunt taxele.
Mostenirea/succesiune este modul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. In general, notarul public este competent sa dezbata procedura succesorala notariala DACA EXISTA acord intre mostenitori cu privire la compunerea masei succesorale si intinderea drepturilor ce li se cuvin.
Potrivit Codului civil, mostenirea este de doua feluri: cea legala, prin care se ofera anumite drepturi rudelor si sotului (insa nu si concubinilor), precum si cea testamentara, care da o forma concreta dorintelor celui care lasa mostenirea, indiferent de modul in care este actul intocmit. In cazul in care defunctul a lasat testament, mostenirea se va dezbate in baza acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la rezerva succesorala.
In cazul in care mostenitorii isi contesta calitatea si nu se inteleg cu privire la intinderea drepturilor ce li se cuvin, neintelegerile dintre ele se pot rezolva numai pe cale judecatoreasca, caz in care vei avea nevoie de un avocat succesiune.
Legea din Dreptul Civil prevede ca mostenitorii legali sunt, in ordine:
Clasa intai: descendentii (copiii si copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
Clasa a doua: ascendentii privilegiati (parintii) si colateralii privilegiati (fratii si surorile, copiii acestora si nepotii de frate/sora);
Clasa a treia: ascendentii ordinari (bunicii, strabunicii etc.);
Clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, matusi ai defunctului, veri primari si fratii si surorile bunicilor defunctului).
Daca exista rude din clasa I si acestea nu renunta la drepturile lor, rudele apartinand celorlalte clase nu vor veni la mostenirea legala. Tot asa, daca exista rude din clasa a II-a (si nu exista descendenti deloc sau acestia nu vor sa mosteneasca), nu vor veni la mostenire rude din celelalte clase, mergand pe acelasi rationament cu toate cele patru clase de mostenitori.
Practic, cei din clasa a IV-a de mostenire vor primi ceva numai daca in celelalte clase nu exista mostenitori deloc, sau pe acestia nu-i intereseaza sa primeasca ce li se cuvine de la defunct.
Exemplu : daca persoana decedata avea doar un frate si doi nepoti de la un alt frate, cel dintai va primi jumatate din mostenire, iar cei doi nepoti de frate vor primi cealalta jumatate din mostenire (fiecare dintre cei doi cate un sfert, asadar). Mostenirea nu se imparte la trei intre acesti succesibili pentru ca defunctul a avut doi frati, insa, la momentul deschiderii mostenirii, unul dintre acestia nu mai exista, ceea ce inseamna ca cei doi copii ai acestuia vor primi partea care i-ar fi revenit lui in mod normal – adica jumatate.
Pentru a putea vedea exact ce cote revin fiecarei clase, trebuie sa stabilim ce drepturi are sotul supravietuitor la mostenire. Practic, fiecare dintre aceste clase, dupa caz, va trebui sa imparta mostenirea cu sotul supravietuitor, in anumite conditii.
Important! Codul civil impune ca, la momentul deschiderii mostenirii, sa nu existe intre sotul decedat si sotul supravietuitor o hotarare definitiva de divort. Prin urmare, va mosteni si sotul supravietuitor care se afla in plin proces de divort, atata timp cat acesta nu s-a finalizat prin hotarare definitiva.
„Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali”, prevede actul normativ. Singura situatie in care sotul poate sa ia toata mostenirea (si daca nu exista un testament, fireste) este aceea in care in celelalte clase nu exista mostenitori sau acestia refuza drepturile. Altfel, acesta va lua o parte mai mica sau mai mare, in functie de ceilalti mostenitori.
Potrivit Codului, cota sotului supravietuitor este de:
– un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului (copiii);
– o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati (unul sau ambii parinti), cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului (frati, surori sau copiii lor);
– o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
– trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
Daca sotii nu au avut copii, iar parintii celui decedat nu mai traiesc, se poate ca sotului sa-i revina tot daca defunctul a lasat asa prin testament.
Atentie! In legislatia noastra, concubinii nu au inca drept de mostenire legala, iar singura posibilitate in care acestia pot sa obtina ceva de pe urma partenerului decedat este aceea in care acesta i-a mentionat in testament. Insa nici in aceasta situatie nu este garantat ca vor primi tot ceea ce le-a lasat concubinul, intrucat sunt anumite categorii de apropiati ai defunctului care au dreptul la niste cote minime din mostenire, in pofida dorintelor contrare ale celui care lasa testamentul.
Succesiunea se poate face la notar, daca mostenitorii sunt de acord, sau, pe cale judecatoreasca daca intre mostenitori exista neintelegeri.
Succesiunea la notar: solicitarea procedurii succesorale se face la biroul notarial a carui activitate apartine de circumscriptia judecatoriei unde persoana decedata a avut ultimul domiciliu. In cazul defunctilor care au avut ultimul domiciliu in Bucuresti, notarul public se poate ocupa de procedura de succesiune indiferent de sectorul in care a avut ultimul domiciliu persoana decedata. Aceasta optiune este posibila numai in situatia in care mostenitorii se inteleg intre ei si nu isi contesta calitatea.
Succesiunea pe cale judecatoreasca: notarul public nu poate solutiona cererea de succesiune, daca mostenitorii nu se inteleg, caz in care trebuie sa apeleze la instantele judecatoresti.
De retinut: in afara de actele pe care trebuie sa le prezinti la notar pentru realizarea succesiunii, ai nevoie si de doi martori din afara familiei, cu varsta minima de 18 ani, care sa nu fie pusi sub interdictie, care sa stie date personale despre defunct si care sa fie la curent cu numarul mostenitorilor si calitatea acestora in procedura succesorala.
Acte necesare succesiune in 2022
– Cerere tip;
– Certificat de deces (in original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
– Certificat de atestare fiscala care atesta ca persoana decedata nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat Certificat de nastere si casatorie pentru sotul supravietuitor, dupa caz;
– Certificat de nastere si de casatorie, dupa caz, dar si alte acte de identitate pentru mostenitori;
– Acte de proprietate pentru bunurile lasate mostenire;
– Testament, in cazul in care exista unul
Pe langa lista cu acte necesare pentru succesiune, este nevoie sa fie luate in calcul si taxele ce se platesc in cazul unei succesiuni.
Taxa pentru succesiune in 2022, in cazul in care mostenirea este dezbatuta in fata notarului, presupune onorariul notarului. Acesta este calculata in functie de valoarea totala a bunurilor succesorale, fie mobile si/sau imobile si se imparte intre toti mostenitorii.
In cazul in care exista un singur mostenitor, evident, acesta va plati singur taxa de succesiune. Taxa pentru succesiune la notar este stabilita in Grila Notarilor. De exemplu, pentru bunuri succesorale ce valoreaza 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 2800 de lei. In cazul in care mostenitorul face acte de succesiune pentru un imobil si doreste sa fie trecut in cartea funciara, costul creste cu inca 700-800 de lei. In cazul in care succesiunea de dezbate in fata instantei, taxele sunt calculate in functie de durata procesului, numarul de mostenitori si alte proceduri juridice necesare. Pe langa taxele percepute de notar sau instanta, se poate percepe si impozit de 1%. Potrivit legii, mostenitorii sunt scutiti de impozit, daca succesiunea este dezbatuta in cel mult doi ani de la deces.
In situatia in care succesiunea nu poate fi dezbatuta din diverse motive la un notariat (nu este prezent unul din succesori, nu exista intelegere intre mostenitori cu privire la impartirea bunurilor, etc) o solutie la indemana este promovarea unei actiuni avand ca obiect succesiune/partaj succesoral. Avantajul unei astfel de actiuni este acela ca ea se finalizeaza cu o hotarare judecatoreasca ce constituie titlu de proprietate al fiecaruia dintre succesori pentru bunurile individuale ce i-au fost atribuite. Nu are doar rolul de a-ti conferi niste drepturi neindividualizate, cote parti din masa succesorala ci, in cadrul aceluiasi proces se efectueaza si iesirea din indiviziune astfel incat, la sfarsit, fiecare stie exact ce bun a primit in proprietate (printr-un certificat de mostenitor intocmit la un notariat vi se stabileste doar cota-parte din mostenire la care ai dreptul – un procent) fara a cunoaste propriu zis bunul ce iti va reveni.
Probabil te-ai intrebat cat va poate costa un astfel de proces. Taxele la care trebuie sa te astepti sunt urmatoarele:
– taxa de timbru in cuantum de cate 50 lei pentru fiecare mostenitor (pentru stabilirea calitatii de mostenitor);
– taxa fixa de 19 lei pentru partajul succesoral;
– o taxa de timbru de 3% din valoarea masei succesorale. Evaluarea bunurilor o va face reclamantul (cel care achita si taxa de timbru). E vorba de o evaluare provizorie, necesara doar pentru stabilirea taxei de timbru. Nu este vorba de valoarea finala la care vor fi retinute bunurile in masa succesorala, aceasta valoare o va stabili un expert judiciar.
– onorariul avocatului: acesta difera de la caz la caz de asemenea avand in vedere o multitudine de factori. Nu iti putem spune o suma exacta si probabil niciun avocat nu ar putea face asta, pana nu discutam situatia ta.
In mod evident, in situatia in care masa succesorala e compusa dintr-un singur teren se va negocia un onorariu de avocat mai mic decat in situatia in care in masa succesorala sunt o multitudine de bunuri, mostenitorii nu se inteleg asupra impartirii lor (un astfel de proces poate dura ani). Se poate negocia o suma fixa sau un onorariu procentual (exista avocati care lucreaza pentru un onorariu de 10% din valoarea masei succesorale). Acest lucru il poti afla doar la o discutie cu avocatul pe care ti l-ai ales si dupa ce ii prezinti in integralitate situatia ta!
Echipa noastra de avocati cu experienta iti ofera consultanta gratuita online sau telefonic pentru problema ta! Completeaza acum formularul de mai jos si te contactam in cel mai scurt timp pentru a discuta despre problema ta! De asemenea, poti vorbi GRATUIT cu un avocat cu experienta in succesiune apelandu-ne la 0733 774 119
